Sisteme de numeraţie. Congruenţe. Rezolvarea problemelor în limbajul de programare Pascal

În calculatoarele digitale informaţia de orice categorie este reprezentată, stocată şi prelucrată în formă numerică. Numerele se reprezintă prin simboluri elementare numite cifre. Totalitatea regulilor de reprezentare a numerelor împreună cu mulţimea cifrelor poartă denumirea de sistem de numeraţie. Există două tipuri de sisteme de numeraţie: sisteme poziţionale de numeraţie şi sisteme nepoziţionale de numeraţie.

Un sistem de numeraţie poziţional este caracterizat de baza sa. Numărul cifrelor defineşte baza sistemului de numeraţie. Pentru un sistem de numeraţie poziţional este justă următoarea egalitate:

X(q)=anqn+an-1qn-1+…+a1q1+a0q0+a-1q-1+…+a-mq-m,          (1)

unde q – baza sistemului poziţional de numeraţie, un număr întreg; X(q) – un număr arbitrar reprezentat în sistemul de numeraţie poziţional cu baza q; ai – coeficienţii şirului (cifrele sistemului de numeraţie); n, m – numărul de clase întregi şi fracţionare. În practică se utilizează forma prescurtată de reprezentare a numerelor, adică X(q)=anan-1…a1a0a-1…a-m.

Egalitatea (1) se utilizează şi pentru conversia numerelor reprezentate într-un sistem poziţional de numeraţie cu baza q în echivalentul său zecimal.

Conversia numărului zecimal X10 în echivalentul său în baza q se efectuează conform următoarelor reguli:

Întrucât 8=23, conversia binar – octală şi octal – binară se poate face direct. Orice cifră octală se reprezintă prin trei cifre binare, numită triadă:

0 = 000           4 = 100

1 = 001           5 = 101

2 = 010           6 = 110

3 = 011           7 = 111.

Dacă se consideră un număr octal, pentru conversia în binar se va scrie fiecare cifră octală prin trei cifre binare.

Dacă se consideră un număr binar, pentru conversia în octal se vor grupa cîte trei cifre binare, pornind de la poziţia virgulei spre stînga pentru partea întreagă, respectiv dreapta pentru partea fracţionară, găsind corespondentul octal. Pentru completarea unui grup de trei cifre binare, zerourile din faţa numărului, respectiv după ultima cifră a părţii fracţionare nu modifică semnificaţia numărului.

Într-un mod similar se procedează şi în cazul sistemului hexazecimal, baza căruia 16=24. Orice cifră hexazecimală se reprezintă prin 4 cifre binare, numită tetradă:

0 = 0000               8 = 1000

1 = 0001               9 = 1001

2 = 0010               A = 1010

3 = 0011               B = 1011

4 = 0100               C = 1100

5 = 0101               D = 1101

6 = 0110               E = 1110

7 = 0111               F = 1111.

teza_sisteme

This entry was posted in Informatica aplicata, Programming, Teze and tagged , , , , . Bookmark the permalink.