Web-site pentru afacerea ta pe Internet

Epoca de pionierat a Internetului s-a terminat. In prezent asistam la inceputul unei revolutii in modul de a face afaceri la scara globala, 24 de ore din 24. Afacerile online ( e-business ), comertul electronic, magazinele electronice, etc. au devenit deja termeni consacrati in lumea financiara si bancara. Dupa un raport al Forrester Research vanzarile online au crescut de la 300 milioane USD in 1995, la peste 6 miliarde USD in 2000 si se asteapta sa depaseasca cifra de 90 miliarde USD in 2005. In ultimul deceniu, Internetul a evoluat intr-o unealta formidabila avand un impact major in toate aspectele vietii. La fiecare jumatate de an apar schimbari asa de importante incat este imposibil de prevazut unde se va ajunge in urmatorii 10 ani. Conform unor statistici, utilizatorul tipic de Internet este american (84%), alb (87%), vorbitor de limba engleza (93%), in varsta de 35 de ani, educat si avand un salariu bun. Astazi, din ce in ce mai multe firme si chiar persoane particulare au o pagina web. Pe Internet, se gasesc la dispozitia celor interesati toate mijloacele necesare pentru crearea de site-uri web. Se pot realiza atit site-uri simple, avand cateva pagini, cit si site-uri deosebit de complexe, de sute de pagini si care inglobeaza ultimele tehnologii in domeniul: Flash, Shockwave, Java, Javascript, etc. La momentul actual exista din ce in ce mai multe firme care se ocupa cu webdesign, dar preturile cerute pentru realizarea unei pagini web sunt destul de mari. Web-ul astazi, ca si cel de ieri si cel de maine se afla intr-o continua transformare si metamorfoza care pe cei mai multi fie ii lasa rece fie ii ameteste si ii descurajeaza in incercarea de a intelege mai mult. Scopul lucrarii date este de a-l pune in actualitate pe omul “studioso” cu posibilitatile oferite de internet la accesarea informatie si utilizarea ulterioara a acesteia in scopuri proprii. De asemenia, imi propun ca prin lucrarea data persoana fizica sa obtina o idee si informatie mai larga privind posibilitatile proprii de promovare personala si a unei afaceri prin intermediul internetului utilizind web-siturile. In cadrul primului capitol voi demonstra, pe cit e posibil, ca E-afacerile ocupa un segment important in piata afacerilor globale. In primul capitol voi prezenta prin intermediul unor exemple eficacitatea utilizarii internetului prin demonstrarea posibilitatilor largite ale E-learningului, care dupa cum se pare a avut un impact neastptat de mare asupra societatii contemporane. De asemeni voi aduce exemple ale utilizarii Internetului in realizarea unei afacere precum si utilizarea acestuia drept sursa principala de realizare ale bunurilor unui agent economic. Modalitatea de afisare a informatiilor pe internet are loc in mare parte prin intermediul Web-Siturilor, astfel ca in cadrul capitolului doi ma voi opri in mod special asupra acestora. O atentie deosebita o voi acorda clasificarii acestora din diferite puncte de vedere. Ulterior in acest capitol voi atrage atentia asupra principiilor de administrare a afacerilor pe internet. Datorita faptului ca aceasta lucrare va fi concentrata asupra eficientei economice a sit-urilor web, voi analiza unele modele business de sit-uri, oprindu-ma in mod special la modelul publicitar, cel de sustinere a unor afaceri existente precum si modele de lansare a unor noi afaceri cu toate efectele pozitive ulterioare lansarii acestuia, desigur in cazul unei lansari de succes. De asemeni voi prezenta perspectivele generale ale acestor modele de afaceri precum si pe zone geografice concrete, aducind drept exemplu dezvoltzarea in ultimii ani. Dupa ce voi da o explicatie privind tipurile existente ale web-sit-urilor si posibilitatile de utilizare ale acestora, ulterior ma voi opri asupra crearii in sine a acestuia, iar mai amanuntit asupra etapelor de creare a site-ului web, dat fiind importanta cu care trebuie tratat acest proces la fiecare din etapele crearii lui. Am structurat aceest capitol in patru parti care reprezinta, dupa parerea mea, etape absolut obligatorii in realizarea unui site-web care sa atraga vizitatorii. In literatura de specialitate sau pe siturile care furnizeaza informatii despre webdesign probabil aceste etape, precum si pasii necesari pentru parcurgerea lor, vor fi denumite altfel. Din considerente proprii de machetare a lucrarii si pentru a fi pe cit posibil cit mai concisa eu am gasit aceste denumiri. Poate ele nu sunt cele mai sugestive, dar intelegerea si parcurgerea lor in totalitate sunt esentiale daca dorim sa obtinem o audienta maxima pentru site.

1.Economia digitala si impactul ei asupra societatii

Utilizarea larga a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor si progresul catre
Societatea Informationala asigura cresterea economica in conditii de protectie
sporita a mediului, accelerand reducerea consumului fizic in favoarea valorificarii
informatiei si a cunoasterii, deplasarea centrului de greutate de la investitii in
mijloacele fixe la investitii in capitalul uman. In acest mod,
Societatea Informationala integreaza si obiectivele dezvoltarii durabile,
bazata pe dreptate sociala si egalitatea sanselor, libertate, diversitate
culturala si dezvoltare inovativa, protectie ecologica, restructurarea industriei
si a mediului de afaceri.
Schimbarile majore din ultimii ani – cresterea exponentiala a comunicatiilor mobile
si a numarului utilizatorilor de Internet, contributia sectorului TIC (tehnologiile
informatiei si comunicatiilor) la cresterea economica si la crearea de locuri de munca,
restructurarea companiilor si a business-ului in general pentru a beneficia mai eficient
de noile tehnologii, dezvoltarea accelerata a comertului electronic – sustin tranzitia de
la era industriala la cea post – industriala.
Noile tehnologii digitale fac accesul, stocarea si transmiterea informatiei din ce in
ce mai facile si mai accesibile. Dispunand de informatia digitala, aceasta poate fi
transformata in noi valori economice si sociale, creand imense oportunitati pentru
dezvoltarea de noi produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie pentru economia digitala.
Notiunea de “noua economie” (economia digitala) se refera in special la transformarile
actuale ale activitatilor economice ca rezultat al utilizarii tehnologiilor digitale,
care asigura accesul, prelucrarea si stocarea informatiei intr-o maniera mai ieftina
si mai facila. Noua economie este caracterizata de intensificarea inglobarii cunoasterii
in noile produse si servicii, cresterea importantei invatarii si a inovarii, a
globalizarii si a dezvoltarii durabile. Volumul enorm al informatiilor schimba modul
de functionare a pietelor, facand posibile restructurarea intreprinderilor si aparitia
de noi oportunitati pentru crearea de valoare prin exploatarea informatiilor disponibile.
In prezent, exista ample dezbateri in mass-media internationala si in mediile politice
asupra intrebarii daca aceste modificari sunt suficient de radicale pentru a merita
eticheta de “noua economie”. La originea acestor dezbateri stau performantele
exceptionale ale economiei americane: 8 ani de crestere continua, cresterea anuala
de peste 4% in ultimii ani, inflatia controlata sub 2%, somajul sub 5%.
Construirea noului model de societate ridica probleme socio-politice majore – atat
la scara nationala cat si internationala – de atenuare a fenomenului de “digital
divide” (excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale
si a unor regiuni/zone geografice) si de coeziune sociala, de conservare si promovare
a culturii specifice fiecarei natiuni si comunitati locale, de protectie a cetateanului
si consumatorului. Solutionarea acestor probleme nu se poate realiza decat printr-un
dialog larg intre autoritatile guvernamentale, reprezentantii mediului de afaceri, ai
mediului academic si societatea civila.

Download Web site pentru afacere

Posted in Programming, Web | Tagged , , , , , , | Comments Off

Programe rezolvate în Pascal

Probelma 1. Creaţi un program care afişează următoarea funcţie.

Program P2.1;

uses crt;

var i,n,s : integer;

f : boolean;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi un număr natural n=’);

readln(n);

until n>2;

if n mod 2=0 then f:=false else f:=true;

write(‘s=’);

for i:=1 to n-2 do

if(not f) and (i mod 2 =0)then write(‘*’,i)

else

if f and (i mod 2<>0)then write(‘*’,i);

writeln(‘*’,n);

readkey;

end.

Se dă un număr natural n. Verificaţi daca acest număr este prim sau nu.

Program P2.2;

uses crt;

var i,n,f : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi un număr natural n=’);

readln(n);

until n>2;

f:=0;

for i:=2 to n div 2 do

if n mod i=0 then f:=1;

if f=0 then

writeln(‘Numărul’,n:6,’ este prim’)

else

writeln(‘Numărul’,n:6,’ nu este prim’);

readkey;

end.

Este dat intervalul numerelor naturale de la n pina la m. Determinati toate numerele naturale din acest interval.

Program P2.3;

uses crt;

var i,n,f,j,r,m : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi limita de jos a intervalului n=’);

read(n);

write(‘Introduceţi limita de sus a intervalului m=’);

readln(m);

until (n>0) and(m>0) and(n<m);

writeln(‘Introduceţi intervalul de la’,n:6,’pina la’,m:6′);

r:=0;

for j:=n to m do

begin

f:=0;

for i:=2 to j div 2 do

if j mod i=0 then f:=1;

if f=0 then

begin r:=1;

writeln(‘Numărul’,j:6,’ este prim’)

end;

end;

if r=0 then writeln(‘Numărul nu este prim’);

readkey;

end.

Se da un număr natural n. Determinaţi toate numerele prime, inclusiv n.

Program P2.4;

uses crt;

var i,n,f,j,r,m : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi un număr natural n=’);

readln(n);

until n>0;

writeln(‘Introduceţi intervalul de la 1 pînă la’,n:6′);

r:=0;

for j:=1 to n do

begin

f:=0;

for i:=2 to j div 2 do

if j mod i=0 then f:=1;

if f=0 then

begin r:=1;

writeln(‘Numarul’,j:6,’ este prim’)

end;

end;

if r=0 then writeln(‘Numărul nu este prim’);

readkey;

end.

Introduceţi doua numere naturale m si n. Determinaţi împărţitorul lor comun NOD.

Program p2_5;

uses crt;

var i,m,n,k,nod:integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi numărul natural n=’);

readln(n);

write(‘Introduceţi numărul natural m=’);

readln(m);

until (n>0) and (m>0);

if n>m then k:=m else k:=n;

for i:=1 to k do

if (n mod i=0) and (m mod i=0) then nod:=i;

writeln(‘Împărţitorul numărului comun ‘,n, ‘şi’, m,

‘nod=’,nod);

readkey;

end.

Tema 3:

Sunt date următoarele n numerele naturale. Găsiţi suma tuturor numerelor naturale negative.

Program P3.1;

uses crt;

var n,x,sum,i : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi lungimea următoarelor numere n=’);

readln(n);

until n>0;

sum:=0;

for i:=1 to n do

begin

writeln(‘introdu x=’);

readln(x);

if x<0 then sum:=sum+x;

end;

if sum=0 then writeln(‘Numărul negativ nu exisţă’)

else

writeln(‘Suma numerelor negative este sum=’,sum);

end.

Sunt date următoarele n numere naturale. Găsiţi numărul maximal.

Program P3.2;

uses crt;

var n,x,max,i : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi lungimea următoarelor numere n=’);

readln(n);

until n>0;

writeln(‘introdu x=’);

readln(x);

max:=x;

for i:=2 to n do

begin

writeln(‘introdu x=’);

readln(x);

if (x>max) then max:=x;

end;

writeln(‘Numărul maximal este max=’,max);

end.

Download probleme rezolvate Pascal

Posted in Pascal, Programming | Tagged , , , , | Comments Off

Limbajul Pascal. Stive. Cozi.

Orice algoritm lucrează cu date (numere întregi, reale, şiruri de caractere etc.). Referitor la acestea, în informatică, s-au cristalizat anumite concepte fundamentale, pe care le vom prezenta în continuare.

Printr-un tip de dată  înţelegem o mulţime cu elemente numite valori.

Exemplu:{-32768, 32767, …….0,1,……..32767} este omulţime de numere întregi. Atunci cînd nu există posibilatea de confuzie, putem nota mulţimea de mai sus astfel: [-32768,32767]. Un element al acestei mulţimi este 7 (valoarea 7). În Turbo Pascal un astfel de tip se numeşte integer. Şi este predefinit (este cunoscut de limbaj, nu trebuie definit de programator).

Pe mulţimea valorilor unui tip se definesc operaţiile asociate tipului.

Exemplu: Pentru tipul integer se definesc operaţiile de adunare, scădere, înmulţire etc.

Pentru fiecare tip se defineşte modul în care se valorile sale.

Exemplu: Pentru tipul integer valorile se memorizează utilizînd codul complementar şi se folosesc 2 octeţi consecutivi.

Pentru a lucra cu date de un anumit tip se folosesc variabile.

O variabilă se caracterizează prin: tip (natura datelor şi modul de memorare), nume (prin care aceasta se adresează) şi adresă (număr de ordine al primului octet în care se reţin datele, memoria internă fiind privită ca o succesiune de octeţi numerotaţi).

Tipuri de date pot fi simple (mulţimile care alcătuiesc nu sunt rezultate ca produs cartezian a altor mulţimi) şi stucturate în caz contrar. Exemplu:tipul integer este simplu, iar tipul record este structurat.

Limbajele de programare evoluate utilizează din plin tipurile de date. Mai mult, unele din ele permit programului, folosind tipurile existente, să definească noi tipuri de date. Limbajul Turbo Pascal este un exemplu în acest sens.

Noţiunea de tip de date este strânsă legată de un anumit limbaj de programare. În situaţia în care se renunţă la această legătură, se ajunge la o altă noţiune mult utilizată şi anume cea de structură de date.

Exemplu: Mulţimea este o structură de date (după cum vom arăta). În limbajul Turbo Pascal există tipul mulţime (set). Alte limbaje (de exemplu C) nu cunosc acest tip. Aceasta nu înseamnă că în C nu vom putea lucra cu mulţimi. Sarcina noastră este să înţelegem structura de date numită mulţime şi să o implementăm în orice limbaj de programare dorim.

Un curs de algoritmi trebuie să fie independenţi de orice limbaj. Fapt că în aceasta lucrare algoritmii se implementează în Turbo Pascal nu înseamnă că ei pot fi folosiţi numai în acest limbaj. Din acest motiv, orice curs de algoritmi va utiliza noţiunea de structură de date.

Download Limbajul Pascal Stive Cozi

Posted in Pascal, Programming | Tagged , , , , , , | Comments Off

Solr tutorial

Please run the browser showing this tutorial and the Solr server on the same machine so tutorial links will correctly point to your Solr server.

Begin by unziping the Solr release and changing your working directory to be the “example” directory. (Note that the base directory name may vary with the version of Solr downloaded.) For example, with a shell in UNIX, Cygwin, or MacOS:

user:~solr$ ls
solr-nightly.zip
user:~solr$ unzip -q solr-nightly.zip
user:~solr$ cd solr-nightly/example/

Solr can run in any Java Servlet Container of your choice, but to simplify this tutorial, the example index includes a small installation of Jetty.

To launch Jetty with the Solr WAR, and the example configs, just run the start.jar …

user:~/solr/example$ java -jar start.jar
2009-10-23 16:42:53.816::INFO:  Logging to STDERR via org.mortbay.log.StdErrLog
2009-10-23 16:42:53.907::INFO:  jetty-6.1.3

...

Oct 23, 2009 4:41:56 PM org.apache.solr.core.SolrCore registerSearcher
INFO: [] Registered new searcher Searcher@7c3885 main

This will start up the Jetty application server on port 8983, and use your terminal to display the logging information from Solr.

You can see that the Solr is running by loading http://localhost:8983/solr/admin/ in your web browser. This is the main starting point for Administering Solr.

http://lucene.apache.org/solr/tutorial.html

Posted in Search Engine | Tagged , , , | Comments Off

Programarea Web cu Microsoft ASP.NET

ASP.NET este un set de tehnologii care ne permit crearea de aplicaţii web. Este evoluţia

de la Microsoft Active Server Pages (ASP), dar beneficiază de suportul platformei de

dezvoltare Microsoft .NET.

Una dintre cele mai importante calităţi ale ASP.NET este timpul redus necesar dezvoltării

aplicaţiilor web. Atât tehnologia în sine, cât şi uneltele de dezvoltare de aplicaţii web de la

Microsoft (cum ar fi Visual Web Developer Express – VWD) – reduc considerabil timpul de

dezvoltare al aplicaţiilor web faţă de alte tehnologii – prin simplitatea unui limbaj de

programare ”managed” de genul C# sau Visual Basic .NET, prin colecţia bogată de biblioteci

de clase şi controale .NET care oferă foarte multă funcţionalitate ”out of the box”, prin

orientarea pe construirea de aplicaţii web a mediului de dezvoltare VWD.

Chiar dacă ASP.NET este gândit pentru a dezvolta aplicaţii web foarte complexe – prin

faptul că se bazează pe .NET, prin faptul că se insistă pe un model de dezvoltare OOP,

respectiv pe separarea interfeţei de logica aplicaţiei – totuşi, este extrem de simplu ca

folosind ASP.NET să dezvoltăm aplicaţii mici, de genul magazinelor online, al aplicaţiilor care

sunt pur şi simplu un ”front-end” pentru o bază de date, sau al site-urilor personale.

ASP.NET cuprinde toate tehnologiile necesare pentru a dezvolta o aplicaţie web, scriind

cantitatea minimă de cod. Limbajele de programare care pot fi utilizate pentru a crea aplicaţii

ASP.NET sunt cele suportate de platforma .NET – cum sunt Visual Basic .NET şi C#, iar o

altă caracteristica importanta a acestor limbaje (înafara faptului că sunt ”managed”) este ca

au fost create având în vedere paradigma programării orientată pe obiecte. Totul din .NET, şi

evident din ASP.NET, este un obiect.

Evident, orice site / aplicaţie web trebuie să fie găzduită pe un server pentru a putea fi

utilizată. Chiar dacă în capitolele viitoare vom discuta mai mult despre instalarea aplicaţiilor

ASP.NET, aici aş dori să prezint pe scurt variantele de găzduire.

Pentru o persoană / companie care doreşte să beneficieze de o aplicaţie ASP.NET, după

ce a fost dezvoltată, trebuie instalată undeva. Presupunând că ea a fost dezvoltată pentru

.NET, aplicaţia are nevoie de un server web IIS (internet Informations Services).

Posted in Programming | Comments Off