Blog despre resurse educaţionale din IT » hardware

Tehnologia satelitilor. HowTo.

admin — Wed, 06 Apr 2011 12:53:29 +0000

Sat (Satellite Technology) HOWTO
Roberto Arcomano berto@fatamorgana.com, Florindo Santoro
flosan@hack-it.net
v1.3, 21 July 2001
Traducerea din limba engleza: Victor Plugaru vuk@go.ro
Cu scuzele de rigoare pentru eventualele greseli sau inadvertente.

Tehnologia satelitilor incepe sa devina o mare resursa pentru
utilizatorii de Internet, permitand largimi mari de banda pentru download,
precum si pentru multe alte servicii interesante. Acest document tine
de investigheze modalitatile de conectare a mediului Linux prin
satelit, cum sa obtineti viteze superioare si sa partajati aceasta cu alti
clienti. Puteti gasi ultimele versiuni ale acestui document la
http://www.fatamorgana.com/bertolinux/sat/english morgana.com/bertolinux/sat/english> si http://www.hack-it.net/How-
To/Sat-HOWTO.html .
______________________________________________________________________

Cuprins

1. Introducere

1.1 Introducere
1.2 Copyright

2. Cunostinte necesare

2.1 Despre sateliti
2.2 Cum lucreaza?
2.3 Alte tehnologii
2.4 Care este largimea de banda maxima?
2.5 Cat costa?
2.5.1 Costurile hardware
2.5.2 Costurile conturilor
2.6 Ce sateliti sunt folositi?
2.7 Ce ISP-uri ofera servicii de acces prin Internet?
2.8 Altceva?

3. Informatii tehnice

3.1 Functionare generala
3.2 Frecvente
3.3 Carduri receptoare DVB
3.4 Configurarea nivelului legaturii de date DVB
3.5 Functionarea TCP/IP
3.6 Autentificarea
3.7 Servicii pe care le pot folosi cu o conexiune prin satelit

4. Cerinte

4.1 Cerinte privind cunostintele
4.2 Hardware
4.3 Software
4.4 Software TV
4.4.1 Pentru Windows
4.4.2 Pentru Linux

5. Configurarea echipamentului

5.1 Montajul
5.2 Calibrarea
5.3 Double Feed (LNB-uri duble)
5.4 Reglajul nivelului legaturii de date

6. Configurarea sub Linux

6.1 Instalarea Driverelor
6.2 Configurarea fisierului /etc/dvbd.conf
6.3 Daemonul dvbd
6.4 Cum se configureaza serviciul EON
6.5 Cum se configureaza serviciul Netsystem
6.5.1 conexiuni VPN
6.5.2 Patch pentru pppd
6.5.3 setarea rutarii
6.5.4 Patch pentru dvbd.c
6.5.5 Testarea
6.5.6 Obtinerea unor performante superioare
6.5.7 Partajarea Netsystem cu mai multi clienti
6.6 Cum se utilizeaza serviciul Sat Node

7. Configurarea sub Windows

7.1 EON
7.2 Netsystem

8. Anexa A – Note
8.1 Translatarea IP dinamic -> Adrese MAC
8.2 Cadrul TCP
8.3 Download accelerator
8.3.1 Sub Linux
8.3.2 Sub Windows

9. Anexa B – Valori cunoscute pentru ISP-urile ce ofera servicii
prin satelit

9.1 EuropeOnLine
9.1.1 Transponder 113
9.1.2 Transponder 114
9.1.3 Transponder 115
9.1.4 Transponder 103
9.2 Netsystem
9.2.1 Transponder 119
9.3 Sat Node

______________________________________________________________________

1. Introducere

1.1. Introducere

Acest document intentioneaza sa explice cate ceva despre
tehnologia satelitara, cum functioneaza, de ce aveti nevoie, configuarea
si cum sa partajati accesul pentru mai multi clienti. Conexiunile prin
satelit sunt foarte diferite de cele terestre, cer mai mult atentie la
configuare si mai multa intretinere pentru a le mentine stabile (ninsoarea
sau ploaia intensa va pot impiedica sa aveti un semnal de calitate).

Opiniile Dumneavoastra sunt binevenite, nu ezitati sa
ne contactati: berto@fatamorgana.com si
flosan@hack-it.net .

1.2. Copyright

Copyright (C) 2000,2001 Roberto Arcomano, Florindo Santoro. Acest document
este gratuit; il puteti redistribui sau/si modifica sub
termenii GNU Licenta Publica Generala asa cum a fost publicata de Free
Software Foundation, de asemeni pentru versiunea 2 a licentei sau (conform
optiunii Dumneavoastra) conform oricarei viitoare versiuni. Acest document
este distribuit in speranta ca va fi folositor, dar

FARA NICI O GARANTIE, fara implicarea vreunei garantii
comerciale ori a FIABILITATII INTR-UN SCOP PREDEFINIT.
Consultati Licenta Generala Publica GNU pentru mai multe detalii.
Puteti obtine o copie a Licentei Generale Publice GNU la adresa

2. Cunostinte necesare

2.1. Despre sateliti

In ultimii cativa ani satelitii au inceput sa fie folositi
pentru comunicatia in Internet, in primul rand de catre ISP-uri medii-mari
(ISP= Internet Service Provider), dar am intalnit si utilizatori
individuali. Conexiunile prin satelit sunt un tip diferit de
cele terestre, cu temporizari (timing-uri) diferite, cum ar fi RTT
(Round Trip Time), dar si cu valori diferite ale largimii de banda, pana
la 2 Mb/s sau mai mult.

2.2. Cum functioneaza?

Sa ne imaginam o cale ca aceasta:

|||||| S A T E L I T ||||||||
/ /|\
Downl / | Upload
load / | de la
la /(4) | (3) server
client / |
/ |
SatCard(antena parabolica) |
| |
\|/ |
PC —-adreseaza cerere—–> SAT-SERVER<—extragere—> INTERNET
(1) (2)

In primul rand facem cererea (1) folosind conexiunea noastra
Internet catre Sat-SERVER, acesta va extrage informatiile din Internet (2)
si le va trimite catre satelit (3); in final vom receptiona datele de la
satelit (4) folosind o antena parabolica si cardul DVB pentru satelit.

Tipic exista 2 tipuri de cereri:

- http
- ftp

Ambele au un flux mic de date pentru cerere si un volum mare de date
pentru raspuns, asa ca satelitii lucreaza bine cu acestea, dar cu un
timp mai mare de raspuns. Aceasta este cea mai mare problema a conexiunior
prin satelit (ganditi-va la o distanta tipica la care orbiteaza satelitii
de cca 36000 km, asa incat veti avea un timp de acces de [ 36000
km / 300.000 km/s = 0.120 s = ] 120 ms pe care trebuie sa le adaugati de
la conexiunea clasica la Internet de doua ori pentru ca ISP-ul trimite odata
catre satelit iar clientul descarca de la satelit).

ISP-uri recente permit clientilor utilizarea si a altor servicii, ca:

-chat
-email
-news
si multe altele

Exita asa numitele servicii one-way (monosens), care constau in servicii
de mail, download la cerere (unde faceti rezervari de fisiere)
si site-download; aceste servicii sunt off-line (neconectate), asa incat
le puteti accesa fara modem, sau alt fel de conexiuni.

2.3. Alte tehnologii

Trebuie sa amintim si alte tehnologii satelitare: conexiunuea
dublu-sens (2-way). Acestea folosesc antena parabolica pentru conexiunea
la Internet in ambele sensuri. Costa mult mai mult decat
cele monosens. Asteptam mai multe in aceasta directie in vitorul apropiat,
la momentul actual permit o largime de banda de 4 Mb/s la download si 256k
la upload.

2.4. Care este largimea de banda maxima?

Depinde de multi factori: scopul ISP-ului, parametrul TCP window folosit,
aplicatiile folosite de clienti, si mai important decat toate,
“Congestia internet”. Va puteti astepta la o largime de banda maxima
de 1-4Mb/s si o medie de 10-30KBytes/s dar, repet, depinde de multi alti
factori.

Oricum, unele ISP-uri (Furnizori de Servicii Internet) pretind ca
va asigura “largime de banda maxima”, in timp ce media largimii de banda
poate fi mult mai mica, datorita congestiilor dintre ISP-uri.

Alte ISP-uri va garanteaza largimea de banda minima, ceea ce are o inteles
decat cea maxima, pentru ca este disponibila tot timpul.

Va rugam consultati Anexa A pentru a afla mai multe despre obtinerea
unor performante mai bune la download.

2.5. Cat costa ?

Noi am distins intre costurile hardware (ale echipamentelor)
si costurile conturilor. Primele sunt cunoscute, in timp ce ultimele
depind de ce servicii alegeti (garantate/negarantate, largime de banda
maxima).

2.5.1. Costurile hardware

Pentru a instala micul nostru sistem satelit avem nevoie de :

1. Cardul de acces
2. Antena parabolica
3. Unul sau mai multe convertoare (LNC-uri, LNB-uri)

trebuie utilizat un convertor digital pentru accesul Internet via satelit

Cardurile DVB costa intre 200$-300$ depinde de marca
Antena parabolica costa 50$
Convertorul LNB costa aproximativ 50$

Deci avem aproape 3-400$ costuri hardware (poate vreti sa adaugati
si costurile instalarii !!)

2.5.2. Costurile conturilor

Aici costurile depind de ce va ofera ISP-ul , care este largimea de banda,
daca exista largimi de banda garantate (care sunt mai importante decat
largimile maxime de banda), ce servicii puteti accesa, si asa mai departe.

Unele ISP-uri va ofera acces gratuit in schimbul vesnicei vizualizari a
unui banner (pe care nu il puteti minimiza), in acest caz veti plati
atunci cand veti cumpara ceva prezentat in banner.

Tipic, costurile conturilor se ridica la 100-150$ pe an pentru servicii
“negarantate” si 4-600$ sau mai mult pentru servicii “garantate” (va
garanteaza o largime de banda minima pe care o puteti folosi in momente de
congestie, evident congestii intre ISP-uri satelitare), cand ati “iesit”
catre Internet, nimeni nu va mai poate garanta nimic.

2.6. Care sunt satelitii utilizati?

Cand discutam de sateliti, ne referim la: Astra (19.2 grade SE), Hotbird
(13.2 grade SE), noul Europestar (45 grade SE), Eutelsat (8 grade
SV), Astra (26 E), Arabsat 3A (26E).

2.7. Ce ISP-uri ofera servicii Internet prin satelit?

In Europa cunoastem circa 8 ISP-uri care ofera acces Internet prin satelit:

1. EuropeOnLine – EON

2. Netsystem

3. Starspeeder

4. Sat Node

5. Eliosat

6. Falcon Stream

7. SkyDSL

8. OpenSky

9. DirecPC dar acesta foloseste un
card propietar (este unul dintre primele ISP-uri de acest tip)

EON ofera acces pentru aproximativ 150$ pe an fara largime
de banda garantata.

Netsystem ofera servicii la costuri nule, trebuie doar sa ii “suportati”
bannerele.

StarSpeeder ofera acces ???

Eliosat costa 350$ pe an cu 128k/s garantat (servicii minime, vedeti
site-ul web pentru mai multe informatii); pe langa aceasta, ofera si
tehnologia dublu-sens pentru a transmite si receptiona flux de date.

SkyDSL ofera acces pentru aproximativ 15$ pe luna cu 128k/s largime de
banda, dar permite largimi de banda mai mari pentru fiecare Mb downloadat
pe care il platiti (puteti selecta de la 256k la 4Mb/s),
pentru mai multe informatii vizitati site-ul web.

IMPORTANT: inainte de a va inregistra la vreunul dintre aceste servicii,
verificati aria de acoperire si diametrul necesar al antenei parabolice.

2.8. Altceva ?

Cu orice fel de card DVB puteti deasemeni receptiona si canale TV
digitale (doar cele gratuite), iar unele carduri au suport
pentru interfata comuna de decriptare a canalelor codate.

Urmeaza schema:

Smart-Card -> CAM -> Interfata Comuna -> Sat Card (cu suport C.I.)

Cardul CAM (sunt multe standarde folosite pentru decriptare: SECA, IRDETO,
VIACCESS si altele) este dispozitivul care permite decriptarea (pentru TV,
RADIO si date), in timp ce Interfata Comuna sau C.I. (ETSI EN
50221) permite conectarea intre CAM si cardul pentru satelit.

3. Informatii tehnice

Acum vom incerca sa intelegem cum functioneaza si in ce conditii, conexiunile
prin satelit.

Ne putem imagina legatura prin satelit ca o legatura fara fir
clasica, radio (wireless), intelegand prin asta o legatura intre
doua sisteme care nu folosesc un cablu pentru a comunica.

Legaturile fara fir sunt foarte diferite de cele cablate pentru ca
exista anumite probleme aditionale de rezolvat cum ar fi sensibilitatea,
problemele legate de securitate, s.a. Pot aparea si alte probleme legate
de vreme, in special in conditii de ploaie sau ninsoare.

Oricum, trebuie sa avem in vedere primul principiul al legaturilor fara
fir: vizibilitate directa libera de obstacole, care este IMPERATIVA si
fara de care nu putem comunica. Pentru mai multe informatii,
consultati documentul Wireless-HOWTO.
.

In conexiunile prin satelit folosim un tip special de antena, o antena
parabolica, care ne confera un castig mare la receptie, necesar pentru a
receptiona semnalul de la satelit. De fapt, satelitul are o orbita
geostationara la 36.000 km si singurul tip de antena pe care
il putem utiliza este antena parabolica.

3.2. Frecvente

Frecventele pe care le receptionam sunt de la 11Ghz la 12.7Ghz (de
la transponderul satelitului, emitatorul care ne trimite
date), o frecventa foarte inalta, dar fedderul (convertorul,
LNB-ul din centrul antenei parabolice) converteste acest semnal la
1-2Ghz asa incat putem trimite semnalul la receptor prin cablu (pana la
40m, depinde de pierderile cablului).

3.3. Cardul receptor DVB

1 GHz Signal –> |RX|–> |ADC| –> |Low Level Network| –> |O.S.TCP/IP Stack
|____________________________________|
DVB Card

Acum ne putem imagina un receptor clasic la 1Ghz receptionand semnale
analogice de la satelit, convertindu-le in semnale digitale si livrandu-le
catre nivelul de retea (ISO OSI 1,2): aici, codul firmware din
card genereaza pachete pe doua nivele (cam ca ethernet) pentru a
fi trimise catre pc-ul nostru cu linux, windows, sau alt sistem,
in final vom transforma aceste date in pachete TCP/IP.

3.4.Configurarea nivelului legaturii de date DVB

Aici avem de facut cateva setari la chiar la cartela DVB:

1. Frecventa de lucru, trebuie sa setam frecventa satelitului (ca in
reviste): este intre 11.8Ghz si 12.8Ghz de exemplu 12640000 Khz.

2. Rata simbolurilor, masurata in simboluri pe secunda, tipic 22 MS/s
(mega simboluri pe secunda)

3. Polarizarea, care este o setare a antenei, configurabila din software:
valorile posibile sunt H (orizontal) si V (vertical).

4. PID-urile. PID-ul este folosit pentru a selecta o transmisiune dintre
mai multe semnale ale aceleiasi frecvente.

5. Trebuie sa specificam si masca filtrului de biti care ne indica cat
de mare este grupul adreselor MAC destinatie (masca bitfilter este
similara netmaskului TCP/IP, singura diferenta este ca masca bitfilter
este pe 48 de biti, iar netmaskul TCP/IP este pe 32 biti. Intotdeauna,
datele Internet sunt transmise cu PID unicast, in timp
ce iformatiile video sunt transmise folosind PID multicast.

6. Calcularea adresei MAC: aici specificam care va fi adresa MAC a
cardului DVB. Trebuie facut acest lucru pentru ca unele ISP-uri folosesc
un algoritm (vezi anexa A pentru mai multe informatii) care va calculeaza
adresa MAC din adresa IP, alte ISP-uri folosesc propria dumneavoastra
adresa MAC.

3.5 Functionarea TCP/IP

Cum am aratat in sectiunea 2.2, trebuie sa facem o cerere folosind
interfata modem (de exemplu ppp0 sau orice alta interfata pe
care o folosim pentru a comunica cu Internetul), apoi raspunsul se
va intoarce la interfata noastra DVB (dvb0).

Sistemele de operare moderne ne permit sa receptinam datele printr-o
interfata de intrare diferita de cea prin care am facut cererea.
Pentru a face aceasta, e nevoie sa dezactivam controlul fluxului
pentru unele pachete, ca de exemplu cu comanda:

echo ” 0″ > /proc/sys/net/ipv4/conf/dvb0/rp_filter (pentru Linux).

3.6. Autentificarea

Ramane doar un singur lucru de completat in descrierea noastra: metoda de
autentificare.

Unele ISP-uri prin satelit folosesc asa-numita “autentificare prin proxy”:
cand folositi proxy-ul lor, trebuie sa indicati un nume de login si o
parola pentru a continua cererea (trebuie initial sa va inregistrati cu un
cont pentru a folosi serviciile lor prin satelit): odata facuta aceasta,
ISP-ul foloseste adresa IP a dumneavoastra pentru a calcula
adresa MAC (vezi anexa A) catre care va trimite raspunsul.

Alte ISP-uri va cer sa configurati o conexiune VPN intai (folosind login-ul
si parola dumneavoastra), apoi vor controla contul cu care sunteti
inregistrat (cand extrag adresa MAC) apoi vor trimite datele catre (si
numai) cardul dvs. DVB (adresa MAC).

Oricum, sa aveti in vedere ca puteti modifica valoarea filtrului DVB
pentru a fi capabil sa receptionati ORICE adresa MAC (raportata la o
frecventa data).

3.7 Servicii pe care le pot folosi cu o conexiune prin satelit

Tipic, serviciile pe care le puteti folosi cu o conexiune prin satelit
depind de tipul de autentificare folosit de ISP.

- cu clasica “autentificare proxy” puteti folosi doar serviciile HTTP
si FTP
- cu conexiunea VPN nu aveti (in principiu) nici o restrictie
la serviciile pe care le puteti folosi, singura limita este definita
de RTT (Timpul de acces) la satelit, aproximativ 500-1000ms in medie, asa
ca uitati de “voce” sau alte servicii in timp real !! (( Vedeti
documentul VoIP-HOWTO.

pentru mai multe informatii. Oricum, puteti totusi utiliza mail, chat,
telnet, ping, dns, si asa mai departe.

4. Cerinte

4.1 Cerinte privind cunostintele

Pentru aceste incercari aveti nevoie de ceva experienta in comunicatii
Internet si retele (continute in Net-HOWTO HOWTO/index.html> ) si o oarecare experienta practiva privind antenele
parabolice si sistemele pentru satelit (ar trebui sa stiti sa va orientati
antena, unghiurile corecte)

4.2 Hardware

Avem nevoie de:

1. Antena parabolica, de la un sistem analogic

2. Convertorul digital sa fie plasat in centrul antenei (LNB digital)

3. Cardul receptor compatibil DVB

4. Un PC cu care sa va conectati

4.3 Software

Aici aveti nevoie de :

1. Drivere pentru cardul DVB pentru a functiona sub sistemul dvs. de
operare (Linux, Windows sau altele)

2. Setarile corecte

3. Aplicatii externe, in anumite cazuri,ca si client VPN-PPTP pentru
ISP-uri ca Netsystem sau StarSpeeder

Pentru soft de Linux, puteti gasi drivere pentru Siemens DVB la Linux
TV Project .

4.4. Software TV

Tot astfel, exista software video pentru implementarea receptiei TV:

4.4.1 Sub Windows

1. MultiDec MultiDec 6.6b
(sursa gratuita
si cod)

2. TPREdit TPREdit (pentru Technotrend)

3. WinTV DVBs Hauppauge sau
Technotrend (pentru cardurile compatibile
Siemens, Hauppauge, Technotrend, Technisat, etc… )

4. WinDVB2000 WinDVB2000 (circa
19$).

4.4.2. Sub Linux

1. gVideo – aplicatie inclusa in driverul SIemens

2. Vdr Video Recorder (bun si pentru urmarit TV)

5. Configurarea echipamentului

5.1. Montarea

Primul lucru de facut este montarea antenei parabolice;

Dupa care trebuie sa o orientam (cautarea unghurilor corecte din diverse
reviste de specialitate): unghiurile sunt intotdeauna specificate de la sud
la est sau la vest pentru cele orizontale si de la sol catre linia
satelitului pentru cele verticale. Unealta clasica de orientare este
compasul.

5.2. Calibrarea

Cum putem sti daca ne-am orientat corect?

Dupa ce am stabilit plaja corecta de unghiuri, trebuie sa o ajustam masurand
nivelul de putere. Pentru aceasta putem

1. folosi de expemplu un receptor analogic (care este compatibil
cu convertorul digital) si sa trecem la cautarea unghiului corect.
Cand putem vedea imagine, inseamna ca l-am gasit. Va sugerez sa folositi
un convertor analogic pentru ca, poate aveti unul (pe care l-ati folosit
la o instalare anterioara) si pentru ca este mult mai simplu de calibrat
decat unul digital.

2. Folosit un instrument de masurare a puterii (vreo 20$) cu indicator
secvential (la putere maxima, toate ledurile se aprind).

5.3. LNB-uri duble

Puteti de asemeni sa folositi LNB-uri duble (unii comercianti vand
kituri complete cu distante standard de receptie,
de exemplu Astra (19.2 SE) cu Eutelsat (16 SE) sau cu Hotbird (13 SE).

Pentru montaj trebuie sa aveti in vedere, tot odata, ca satelitii sunt
in directii opuse ale convertorilor, ca in figura:

SAT1 SAT2
\ /
\ /
\ C1 C2 /
\ \ \ / / /
\ \ / \ / /
\____\ /___\ /_____/

Vedere de sus

C1 receptioneaza de la SAT2
C2 receptioneaza de la SAT1

5.4. Reglajul nivelului legaturii de date

Odata ce am obtinut semnalul analog, trebuie sa ajustam receptorul
nostru pe frecventa, PID-ul, rata de simboluri corecta, samd.

Prezint aici un exemplu de configurare pentru EON (EuropeOnline),
transponderul 114 pe satelitul Astra (19.2 SE)

Frecventa: 12640 MHz

Polarizarea: V (Vertical)

Symbol Rate: 22000 KS/s

PID:

· Unicast: 512 (decimal), 0×200 (hexadecimal)

· Multicast: 785, 786, 1041 (decimal), 0×311, 0×312, 0×411
(hexadecimal), dar sa aveti in vedere ca, in multe cazuri, Multicast
PID sunt alocate automat.

Mai avem nevoie de o informatie: ce adresa MAC sa ii alocam cardului DVB

Din nou, pentru EON (EuropeOnline) trebuie sa consultati anexa A
pentru a calcula adresa MAC din adresa IP dinamica.

Evident, aveti nevoie de login si de parola pentru respectivul
serviciu ISP

6. Configurarea sub Linux

In aceasta sectiune vom presupune ca folosim un card Siemens compatibil,
cum ar fi un card Hauppage WinTV DVB, pentru astfel de carduri
gasiti drivere la sau DVB PCI card
sub Linux .

6.1.Instalarea driverelor

Odata descarcate driverele, trebuie sa desfacem arhiva tar intr-un
director, intram in director si dam comanda “make” si “make insmod”.
Pentru aceasta, trebuie sa aveti sursele kernelului curent in directorul
/usr/src/linux (sau le descarcati de la http://www.kernel.org
si le recompilati.

Dupa comanda “make insmod”, sistemul dumneavoastra ar trebui sa aiba
modulele DVB incarcate. Pentru a le descarca, dati comanda “make rmmod”.

6.2. Configurarea fisierului /etc/dvbd.conf

Fisierul /etc/dvbd.conf este folosit pentru a configura
parametrii legaturii de date pentru cardul DVB. Aici sunt setarile
principale:

- “power” indica puterea pentru LNB, 1=ON, 0=off. De obicei o veti seta
1, doar daca nu folositi vreun fel de cascadare intre mai multe LNB-uri

- “symbolrate”, aceasta este rata simbolurilor pe secunda, de obicei
22.000.000

- “frequency” , frecventa la care se receptioneaza datele, cum ar fi
12.640.000

- “ttk” , semnalul de 22khz, aproape intotdeauna 1

- “diseqc”, folosit pentru controlul discriminarii, doar daca folositi
un discriminator pentru controlul mai multor LNB-uri, 0 daca nu e cazul

- “AFC” de obicei 1

- “polarization”, 1 pentru orizontal, 0 pentru vertical.

- ” filter_n ”, unde n este 0 pentru Unicast si
1-9 pentru Multicast; PID este exprimat in forma decimala, MAC
este adresa MAC valida doar pentru filtrul Multicast, iar BITFILTER este
numarul ai carui biti reprezinta bytes pentru masca ((de exemplu
10 = 2 (bit 1) + 8 (bit 3), asa ca masca va fi 00 00 FF 00 FF 00).

Exemplu:

——————————————

# standard location in /etc

# LNB power on=1/off=0

power 1

# symbol rate [symbol/sec]

symbolrate 22000000

# ASTRA TR 114

frequency 12640000

# 22 kHz signal on=1/off=0

ttk 1

# diseqc on=1/off=0

diseqc 0

# AFC on=1/off=0

AFC 1

# polarisation H=1/V=0

polarisation 1

# settings for MPE filter, PID and MAC filtering, valid MAC bytes

filter_0 512

filter_1 785 00:D0:5C:1E:96:01 48

filter_2 786 00:D0:5C:1E:96:01 48

filter_3 1041 00:D0:5C:1E:96:01 48

—————————————–

filter_0 nu are valori nici pentru MAC si nici pentru bitfilter pentru
ca adresa MAC potrivita este calculata din adresa IP (anexa A). Vom vedea
ca aceste setari sunt in regula numai pentru anumite ISP-uri,
pentru altele, va trebui sa modificam fisierul dvbd.c

6.3 Daemonul dvbd

Odata ce fisierul /etc/dvbd.conf este OK, puteti lansa aplicatia
dvbd care, executata fara optiunea -d scrie catre stdout nivelul calitatii
semnalului.

- Sync TREBUIE sa fie 127 sau pe-aproape

- Vber TREBUIE sa fie 0

doar daca nu cumva aveti o receptie slaba de la satelit (verificati cablul
si orientarea antenei)

Nota:

S-ar putea sa trebuiasca schimbat in dvbd.h aceasta linie:

#define network_device “eth0″

#define network_device “ppp0″

functie de ce interfata utilizati pentru a comunica cu Internetul,
eth0 sau ppp0, dati comanda “make” pentru a updata fisierul binar si
restartati dvbd.

6.4. Cum se configureaza serviciul EON (Europe Online)

Acum, daca aveti semnal bun, puteti incerca sa folositi un
serviciu Internet prin satelit.

Pentru EuropeOnline mergeti la setarea “proxy” din Netscape si setati la
HTTP si FTP:

proxy.xxx.europeonline.net

si, in “port” 8080 si FTP proxy cu ” port” 8090.

unde xxx este numarul transponderului (103,113,114 sau 115) pe care il
folositi (vedeti anexa B pentru mai multe informatii).

Acum va trebui sa puteti naviga cu browserul oriunde doriti…

Pentru a partaja serviciile EuropeOnline cu mai multi clienti, va trebui
sa folositi proxy-ul Squid , activand
cascadarea catre proxy-ul EON.

Pentru o mai complexa utilizare EON, cum ar fi o mai complexa cascadare a
proxy-urilor sau partajarea cu clientii, consultati EON Linux Masquerading
FAQ

6.5. Cum se configureaza serviciul Netsystem

Serviciul NetSystem este ceva mai complicat decat EON sub Linux, caz
in care, mai trebuie configurate:

1. conexiunea VPN

2. patch-ul pentru pppd (doar daca pppd <=2.4.0)

3. setarile de routere cu fisiere exemplu

4. patch-ul pentru dvbd.c

5. testarea

6. imbunatatirea performantelor

7. partajarea conexiunii NetSystem cu mai multi clienti

6.5.1 Conexiunea VPN

In primul rand trebuie sa descarcati aplicatia client VPN PPTP

Dupa desfacerea arhivei tar, compilare si instalare, trebuie sa
adaugati o intrare in fisierul /etc/ppp/pap-secrets si /etc/ppp/chap-secrets:

” login” * ” password” *

unde “login” si “password” sunt cele cu care v-ati inregistrat la NetSystem

6.5.2 Patch-ul pentru pppd

Asa cum se arata in descrierea PPTP
trebuie sa patch-uiti demonul pppd pentru a suporta conexiunile cu serverul
VPN NetSystem (server Linux).

Trebuie sa:

1. Descarcati o versiune recenta de pppd

2. Descarcati si dezarhivati patch-ul corespondent pentru pppd

3. dezarhivati pppd intr-un director

4. dati comanda “patch -p0 < nume_patch

5. intrati in directorul pppd

6. dati comanda “make” si “make install”

6.5.3. Setarile de routare

Acum pppd va fi capabil sa lucreze cu VPN-ul NetSystem. Puteti incerca cu

” pptp vpn.netsystem.com debug user ”

unde “login” este numele de login al contului dvs de la NetSystem;
veti vedea in /var/log/messages informatii de depanare de la interfata ppp1

Daca totul e OK ar trebui sa vedeti interfata ppp1 cu comanda “ifconfig”

Daca totusi aveti probleme cu atentificarea, adaugati “noauth” in fisierul
/etc/ppp/options

Odata ce interfata ppp1 a pornit, va trebui sa treceti la urmatoarele:

1. dati comanda “ifconfig ppp1″ si cautati adresa IP din dreapta
sirului “P-t-P:” (o voi numi in continuare IP)

2. stergeti-o din tabela de routare cu “route de IP”

3. adaugati-o la interfata ppp0 cu “route add IP dev ppp0″

4. stergeti gateway-ul implicit din ppp0 cu “route del default”

5. adaugati gateway implicit pentru ppp1 cu “route add default dev ppp1″

Punctele 1-3 sunt necesare pentru ca interfetele punct-la-punct sunt
administrate sub linux, adaugand gateway-ul la noua interfata (ceea ce
nu e o idee buna in cazul de fata, doar daca nu vreti sa
obtineti o bucla infinita, caz in care pachetul va circula la infinit,
icapsulandu-se in sine insusi ))

Punctele 4-5 sunt necesare pentru a face toate cererile de
date catre ppp1, adica vom avea contact cu lumea folosind conexiunea
VPN, aceasta nefiind solutia optima in anumite conditii, de exemplu pentru
interogarile DNS care ar putea fi trimise direct, pentru a evita
intarzierile prin satelit inutile.

In loc sa configurati manual rutarea, puteti incerca acest script:

” netsystem.on” script

______________________________________________________________________
route add IP_DNS1 dev ppp0
route add IP_DNS2 dev ppp0
route add -net 212.31.242.0 netmask 255.255.255.0 dev ppp0
pptp vpn.netsystem.com user
/bin/sleep 5
route add default dev ppp1
______________________________________________________________________

” netsystem.off” script

______________________________________________________________________
route del IP_DNS1 dev ppp0
route del IP_DNS2 dev ppp0
route del -net 212.31.242.0 netmask 255.255.255.0 dev ppp0
kill -9 ‘s x|grep “pppd”|grep “”|grep -v “ps”|tr ” ” “\n”|head -n
rm –force /var/lock/LCK..tty*
rm –force /var/run/pptp/*
route del -net 212.31.242.0 netmask 255.255.255.0 dev ppp0
kill -9 ‘s x|grep “pppd”|grep “”|grep -v “ps”|tr ” ” “\n”|head -n
rm –force /var/lock/LCK..tty*
rm –force /var/run/pptp/*
rm –force /var/run/ppp1.pid
killall -9 pptp
______________________________________________________________________

IP_DNS1 si IP_DNS2 sunt adresele IP ale serverelor dumneavoastra DNS
(primar si secundar), este numele de login al contului
dvs. Netsystem. L-am incercat sub kernelul 2.4.6 Redhat 7.1 si
functioneaza foarte bine (fara nici un fel de probleme legate de bucla
infinita ppp1 sau altele asemenea).

Aceasta linie ;

este folosita pentru a identifica PID procesului pppd care “discuta”
cu serverul VPN (interfata ppp1); notati ca nu puteti da comanda
“killall pppd” pentru ca ati inchide si interfata ppp0

6.5.4 Patch-ul pentru dvbd.c

Dupa rezolvarea problemelor legate de PPTP trebuie sa modificati
cateva linii in dvbd.c , in apropiere de finalul fisierului:

if (strcmp (v, “filter_0″) == 0) { if (s != NULL) { unsigned char ip[4];
dvbcfg[0].status = ON ;
dvbcfg[0].filter.data[0] = 0x3eff ;
dvbcfg[0].filter.pid = (__u16) atoi (s) ;
dvbcfg[0].filter.mode = 0x0c ;
if (ipget (ip, network_device)) { fprintf(stderr,”Can’t get local ip address.
syslog (LOG_NOTICE, “Local ip is %u:%u:%u:%u\n”, ip[0], ip[1],ip[2], ip[3]);
dvbcfg[0].filter.data[1] = (ip[3] << 8) | 0x00ff ;
dvbcfg[0].filter.data[2] = (ip[2] << 8) | 0x00ff ;
dvbcfg[0].filter.data[6] = (ip[1] << 8) | 0x00ff ;
dvbcfg[0].filter.data[7] = (ip[0] << 8) | 0x00ff ;
dvbcfg[0].filter.data[8] = (0×02 << 8) | 0x00ff ;
dvbcfg[0].filter.data[9] = (0×00 << 8) | 0x00ff ;
setmac (ip) ; }
else { dvbcfg[1].status = OFF ; } }

Urmatoarele linii:

dvbcfg[0].filter.data[1] = (ip[3] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[2] = (ip[2] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[6] = (ip[1] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[7] = (ip[0] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[8] = (0×02 << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[9] = (0×00 << 8) | 0x00ff ;

vor fi inlocuite cu:

dvbcfg[0].filter.data[1] = (MAC[5] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[2] = (MAC[4] << 8) | 0x00ff;

dvbcfg[0].filter.data[6] = (MAC[3] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[7] = (MAC[2] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[8] = (MAC[1] << 8) | 0x00ff ;

dvbcfg[0].filter.data[9] = (MAC[0] << 8) | 0x00ff ;

Unde MAC[0]:MAC[1]:MAC[2]:MAC[3]:MAC[4]:MAC[5] sunt adresele noastre MAC
(conform contului Netsystem).

Dupa aceasta va trebui sa dati comanda “make” si noul dvbd va di creat.

NOTA: pentru a corecta cu succes dvbd.c trebuie sa folositi un driver dvb
versiune >=0.8.2 pentru ca versiunile mai vechi au probleme de
instabiliate

6.5.5 Testarea

In final, putem testa Netsystem de sub Linux. Putem da o comanda
“ping www.oricehostpingabil.com” si sa verificam timpul de raspuns. Ar
trebui sa fie intre 400 si 2000 ms.

Daca mai aveti probleme, va trebui sa verificati daca e totul OK
cu interfata VPN.

1. deschideti snifferul de retea preferat (de exemplu, Ethereal
si incepeti sa analizati interfata ppp0 (nu ppp1 !!!)

2. dati un ping

Daca VPN-ul e ok, ar trebui sa vedeti 2 (poate 1) pachete incapsulate-GRE
pe secunda. Daca nu vedeti nimic, VPN-ul nu merge corect. Opriti-l
si porniti-l din nou.

6.5.6. Imbunatatirea performantelor

Odata ce ati pus la punct lucrurile, TREBUIE sa folositi (in special cu
Netsystem) un download accelerator pentru a imbunatati performantele.
Vedeti anexa A pentru mai multe informatii.

6.5.7 Partajarea Netsystem cu mai multi clienti

Pentru aceasta puteti activa IP Masquerading-ul, permitand clientilor sa
foloseasca VPN ca o interfata Internet normala; principala problema
este ca, conexiunea noastra prin satelit este foarte buna pentru
download dar are performante slabe la navigarea in paginile web (sau
alte servicii mai interactive decat download-ul).

Va puteti gandi la utilizarea proxy-ului Squid
sau Socks , dar nu
veti rezolva problema pentru ca si acum toate cererile for fi trimise catre
aceiasi interfata VPN.

Solutia este sa folositi 2 tabele de rutare, una folosind interfata directa
de linie si cealalta interfata VPN. Asa ca puteti face cum urmeaza:

1. asigurati-va ca ati instalat comenzile “iproute2″ (de pilda
dati comanda “ip” in shell si verificati daca va spune ceva.
Pentru mai multe informatii, consultati Linux 2.4 Advanced Routing HOWTO
.

2. asigurati-va ca ati pornit serviciile NetSystem si notati-va adresa
IP a interfetei ppp1, pe care o vom numi acum LOCALIP.

3. tastati: ” echo ” 210 sat” >> /etc/iproute2/rt_tables” pentru a apela
cat mai confortabil regula 210 pentru satelit

4. tastati: ” ip rule add from LOCALIP table sat” , pentru a crea tabela
“sat”

raportata la toate cererile venind de la adresa IP LOCALIP

5. tastati: ” ip route add default dev ppp1 table sat”
pentru a trimite toate cererile “sat” (vezi mai sus) catre interfata ppp1

6. daca folositi proxy-ul Socks fiti siguri
ca ati setat in sockd.conf “external” pentru LOCALIP

7. daca folositi proxy-ul Squid fiti siguri
ca ati setat in squid.conf ” tcp_outgoing_address” ca LOCALIP

Odata ce ati facut toate acestea, veti observa ca aveti doua moduri de
lucru: fara proxy, clientii for adresa cereri catre linia directa, iar
in prezenta unui proxy (squid sau sockd) cererile vor fi inaintate
interfetei VPN si, in final, catre satelit.

Observati ca s-ar putea sa aveti nevoie de sockd in loc de squid pentru
ca cererile catre satelit sunt folosite in special pentru download, in
timp ce squid-ul este tipic folosit pentru browsing.

6.6. Cum se utilizeaza serviciul Sat Node

Trebuie sa urmati toate instructiunile de la NetSYstem.

Inainte de a activa conexiunea VPN , trebuie sa :

.
.
.
. pentru a va conecta la serverul vpn doar prin ppp0
?????? lipsesc parti din howto-ul in limba engleza?????????

Ce se schimba fata de Netsystem este ca nu fortam gateway-ul VPN
(212.56.224.34, IP-ul de la drepta lui ”P-t-P” in interfata ppp1) in
interfata ppp0, dar fortam un alt IP (212.56.224.36). Restul nu se schimba.

Multumiri lui Ricardo Santiago Mozos si Norberto Garcia Prieto.

7. Configurarea sub Windows

7.1. EON

Hauppage WinTV are aplicatii DVB-DATA care permit speficiarea setarilor
legaturii de date.

7.2 Netsystem

In primul rand e nevoie sa instalati resursele VPN. Aditional, e nevoie sa
descarcati software-ul Netsystem (intotdeauna cu banner) si sa il lansati.
Il puteti descarca de aici:

8. Anexa A – NOTE

8.1. Translatarea IP dinamic > adrese MAC

Translatarea folosita de unele ISP-uri pentru a calcula adresa MAC (pe
care cardul DVB trebuie sa o aiba pentru a receptiona pachete) este:

00 : 01 : IP[0] : IP[1] : IP[2] : IP[3]

unde

IP[0].IP[1].IP[2].IP[3] este adresa IP dinamica.

Aceasta caracteristica este folosita de exemplu de EON.

8.2 Cadrul TCP

Conexiunile prin satelit sunt un interesant exemplu de foarte mari RTT
(round trip time, timp de acces): un alt exemplu
este comunicatia Marte-Pamant sau Pamant-Luna.

Aceste conexiuni au o trasatura foarte proasta: foarte scazuta
interactivitate.

Conexiunile de retea tipice (sau digitale, in general) folosesc asa numita
transmisie in “cadre”, ceea ce inseamna ca bufferul de date poate fi
trimis inainte de a astepta un raspuns. In stiva
protocolului TCP/IP, “cadrul” TCP arata cam asa:

———————-
| – - – - – - – > poate continua |-|-|-|—->
| ———————-
| Buffer transmisibil inaintea confirmarii
|
| – - – - – - – <———————-
Confirmare

Acum, daca in comunicatia noastra avem un timp mare de acces si daca am
avea un cadru TCP mic, am pierde mult timp doar asteptand confirmarea
(ACK), asa incat largimea de banda reala ar scadea (de exemplu, daca avem
un cadru TCP de 16kb, tipic pentru sistemele Windows, si RTT de 400ms, nu
se pate depasi 16KB/0.4 = 40 KB/s)

Solutia este utilizarea unor cadre TCP foarte mari (ca 256kb sau cativa MB)

Din pacate, sub multe sisteme nu este posibil sa avem
un cadru TCP mare, asa ca in ultimii ani au aparut multe
aplicatii, asa numitele “download acceleratoare” care impart
in multe fragmente un fisier si le descarca pe toate simultan. Aceasta
este echivalent cu a descarca un singur fisier dintr-o singura bucata,
evitand problemele RTT-ului.

8.3 Download accelerator

Va indicat cateva link-uri catre asa numitele “download acceleratoare”,
aplicatii care fac doua lucruri:

1. managementul resuming-ului sesiunilor; permit oprirea download-ului
si continuarea lui (aceasta poate fi facuta multumita posibilitatii de
“resume” introdusa in serverele http si ftp, care permite specificarea la
ce numar de bit sa inceapa download-ul);

2. impartirea fisierului in multe fragmente si posibilitatea lor
de a “pleca” in maniera multithread;

Asa cum am vazut in sectiunea precedenta, download acceleratorul permite
cresterea largimii de banda

8.3.1 Sub Linux

· Aria

8.3.2 Sub Windows

· FlashGet

· GetRight

· Mass Downloader

9 Anexa B – Valori cunoscute pentru ISP-urile prin satelit

9.1 Europe Online

EON trimite date prin satelitul Astra (19.2 SE)

Adresa MAC este calculata din adresa IP (anexa A)

Foloseste autentificarea proxy

urmeaza setarile pentru cei 4 transponderi:

9.1.1. Transponder 113

· Frequency: 12633.250 MHz,

· SRate : 22 MS/s

· Polarization: Horizontal

· Unicast PID: 512 (decimal)

9.1.2. Transponder 114

· Frequency: 12640 MHz,

· SRate : 22 MS/s

· Polarization: Vertical

· Unicast PID: 512 (decimal)

9.1.3. Transponder 115

· Frequency: 12662.750 MHz,

· SRate : 22 MS/s

· Polarization: Horizontal

· Unicast PID: 512 (decimal)

9.1.4. Transponder 103

· Frequency: 12461 MHz,

· SRate : 27.5 MS/s

· Polarization: Horizontal

· Unicast PID: 512 (decimal)

9.2 Netsystem

Foloseste satelitul Astra (19.2 SE) pentru a trimite date.

Adresa MAC este adresa reala a cardului DVB.

Foloseste conexiune VPN.

urmeaza datele setarilor:

9.2.1. Transponder 119

· Frequency: 12721 MHz

· SRate: 22MS/s

· Polarization: Horizontal

· Unicast PID: 451 (decimal)

9.3. Sat Node

Sat Node foloseste satelitul Astra (19.2 SE).

· Frequency: 12603.750 MHz

· SRate: 22MS/s

· Polarization: Horizontal

· Unicast PID: 302

Totul despre discurile optice CD-R/RW, DVD-R/RW

admin — Tue, 01 Feb 2011 10:16:45 +0000

Istoria cd rom ului

Istoria cd-rom-urilor începe în anul 1980 cind marile companii PHILIPS şi SONY au anunţat specificaţii in plus pentru folosirea tehnologiei CD pentru datele de calculator. În 1982 cele doua companii , au anunţat un standard pentru aceste unităţi, care includea formatul de 4.72 inci care a evoluat ctre unităţile de cd rom utilizate în prezent, şi care folosesc aceeaşi tehnologie şi format ca şi cd-urile, care sînt identice ca aspect, dar diferă din punct de vedere al conţinutului informaţional şi al unităţiilor de hard pentru inregistrare şi redare.

În anii 1990 Phillips a colaborat Coorporaţia japoneză Sony pentru a crea un disc digital versatile (Digital Versatile Disk) care să aibă o capacitatea mai mare de stocare a informaţie decat CD-ul. Alte firme nu au acceptat standardul propus de inginerii de la Phillips şi Sony. Producători DVD-ului au optat totuşi pentru un alt standard şi alianţa Phillips-Sony a acceptat să licenţieze rezultatele cercetărilor consorţiului global.

Ce este CD-ROM-ul

Este un suport de stocare optică numai pentru citire (Compact Disc Read Only Memory) şi face parte din categoria memorilor externe, cu o capacitate de stocare între 650 şi 900 de mb pentru discul de 120mm, şi o capacitate între 158 şi 200 de mb pentru discurile de 80mm.

Cel mai popular este discul de 120mm, folosind aceeaşi tehnologie şi format cu cele mai multe aparaturi elecronice şi calculatoare personale ce folsesc tehnologia cd-rom. Discul de 8mm este mai puţin popular, dar mulţumită dimensiunilor sale reduse, a cîştigat popularitate în rîndul aparaturiilor care folosec tehnologia digitală audio comprimată, camere de fotografiat digitale sau produse de stocare de date, cum ar fi un reportofon miniatură.

Tehnologia cd-rom ului

Discul este fabricat dintr o foaie de policarbonat, şi are un diametru de 120mm, grosime 1.2mm şi un orificiu în centru de 15mm. Această foaie de policarbonat este acoperită cu un film metalic, de obicei din aliaj de aluminiu sau care mai poate fi şi din argint sau aur. Acest film metalic este porţiunea de disc pe a cărei suprafaţă datele sînt inscripţionate sub formă de adîncituri microsopice de-a lungul unei piste care se desfăşoară în spirală, de pe care unitatea cd rom citeşte datele. Filmul metalic este apoi acoperit cu un înveliş de plastic care protejează datele de sub suprafaţa sa. Unele discuri mai pot avea înveliţuri adiţionale care le măresc rezistenţa la zgîrieturii, manevrare şi o suprafaţă optimă pentru imprimare (suprafaţă superioară). Pe partea superioară este de obicei o etichetă, şi toate citirile se vor efectua dinspre faţa inferioară. Cd-rom-urile au o singură faţă activă. Citirea informaţiei se face cu ajutorul unui receptor sau senzor de lumină care sesizează cind lumina reflectată de filmul metalic este puternică, şi cînd este absentă sau difuza. Lumina absentă sau difuză este cauzată de adinciturile (pits) gravate pe filmul metalic, iar reflectarea puternică a luminii indică lipsa gropii, şi se numeşte un cîmp(land). Iar în cazul discurilor cu proprietăţi de scriere şi citire (RW), filmul metalic este înlocuit cu un subsrat de sticlă sau metalic acoperit cu un picment organic fotosensibil, format dintr-un aliaj de argint, indium, antimoniu şi teluriu care au aceleaşi proprietăţi reflective ca şi cd-ul obişnuit. Cînd laserul de inregistrare îcepe să pirograveze datele pe disc încinge substratul acoperit cu pigmentul organic, şi ca urmare a încălziri acestor zone ele reflectă lumina în acelaşi mod ca şi o groapă de pe un disc cu film metalic, chiar dacă acolo nu există nici o groapă, ci numai un punct nereflectorizant de pe disc. Această procedură de folosire a călduri pentru a crea acele puncte nereflectorizante din disc, se numeşte adesea înregistrare prin ardere a cd-ului.

Tipuri de cd-uri

CD-I, este un compact disc conceput de Philips, destinat aplicaţiilor multimedia interactive să ruleze pe o consolă(player) ataşat la un televizor.

CD-PHOTO, este un compact disc conceput de Philips, destinat stocării fotografiilor digitale de înaltă rezoluţie pe cd.

CD-R (recordable) sau ”write-once disc”, fabricat începînd cu anul 1992, este un compact disc ce oferă posibilitatea de scriere o singură dată, şi de mai multe ori citirea datelor de pe cd.

CD-RW (rewritable), fabricat începînd cu anul 1996, este un compact disc al cărei date pot fi şterse şi rescrise de mai multe ori, numai într-o unitate de disc CD-RW.

DVD (digital versatile disc) sînt de fapt tot nişte CD-uri însă cu o densitate mai mare de stocare a datelor, datorită unei zone mai mare de date pe disc prin îngustarea şi creşterea lungimii spiralei ce conţine adinciturile. DVD-ul oferă capacităţi mai mari de stocare , adică 4.7 gb la discul de 120mm cu o singură faţă, şi sa născut datorită nevoii de spaţii de stocare mai mari.

DVD-R (recordable), fabricat începînd cu anul 1997. Oferă aceleaşi posibilităţi de scriere şi citire a datelor de pe disc ca şi cd-r, doar că scrierea şi citirea datelor în cazul dvd-r se fac la viteze mai mici.

DWD-RW fabricat începînd cu anul 1998, deasemenea oferă aceleaşi posibilităţi de ştergere şi rescriere a datelor ca şi discurile CD-RW, la care deasemenea vitezele de ştergere-rescriere a datelor diferă.

Download Istoria_CD