Probelma 1. Creaţi un program care afişează următoarea funcţie.

Program P2.1;

uses crt;

var i,n,s : integer;

f : boolean;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi un număr natural n=’);

readln(n);

until n>2;

if n mod 2=0 then f:=false else f:=true;

write(‘s=’);

for i:=1 to n-2 do

if(not f) and (i mod 2 =0)then write(‘*’,i)

else

if f and (i mod 2<>0)then write(‘*’,i);

writeln(‘*’,n);

readkey;

end.

Se dă un număr natural n. Verificaţi daca acest număr este prim sau nu.

Program P2.2;

uses crt;

var i,n,f : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi un număr natural n=’);

readln(n);

until n>2;

f:=0;

for i:=2 to n div 2 do

if n mod i=0 then f:=1;

if f=0 then

writeln(‘Numărul’,n:6,’ este prim’)

else

writeln(‘Numărul’,n:6,’ nu este prim’);

readkey;

end.

Este dat intervalul numerelor naturale de la n pina la m. Determinati toate numerele naturale din acest interval.

Program P2.3;

uses crt;

var i,n,f,j,r,m : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi limita de jos a intervalului n=’);

read(n);

write(‘Introduceţi limita de sus a intervalului m=’);

readln(m);

until (n>0) and(m>0) and(n<m);

writeln(‘Introduceţi intervalul de la’,n:6,’pina la’,m:6′);

r:=0;

for j:=n to m do

begin

f:=0;

for i:=2 to j div 2 do

if j mod i=0 then f:=1;

if f=0 then

begin r:=1;

writeln(‘Numărul’,j:6,’ este prim’)

end;

end;

if r=0 then writeln(‘Numărul nu este prim’);

readkey;

end.

Se da un număr natural n. Determinaţi toate numerele prime, inclusiv n.

Program P2.4;

uses crt;

var i,n,f,j,r,m : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi un număr natural n=’);

readln(n);

until n>0;

writeln(‘Introduceţi intervalul de la 1 pînă la’,n:6′);

r:=0;

for j:=1 to n do

begin

f:=0;

for i:=2 to j div 2 do

if j mod i=0 then f:=1;

if f=0 then

begin r:=1;

writeln(‘Numarul’,j:6,’ este prim’)

end;

end;

if r=0 then writeln(‘Numărul nu este prim’);

readkey;

end.

Introduceţi doua numere naturale m si n. Determinaţi împărţitorul lor comun NOD.

Program p2_5;

uses crt;

var i,m,n,k,nod:integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi numărul natural n=’);

readln(n);

write(‘Introduceţi numărul natural m=’);

readln(m);

until (n>0) and (m>0);

if n>m then k:=m else k:=n;

for i:=1 to k do

if (n mod i=0) and (m mod i=0) then nod:=i;

writeln(‘Împărţitorul numărului comun ‘,n, ‘şi’, m,

‘nod=’,nod);

readkey;

end.

Tema 3:

Sunt date următoarele n numerele naturale. Găsiţi suma tuturor numerelor naturale negative.

Program P3.1;

uses crt;

var n,x,sum,i : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi lungimea următoarelor numere n=’);

readln(n);

until n>0;

sum:=0;

for i:=1 to n do

begin

writeln(‘introdu x=’);

readln(x);

if x<0 then sum:=sum+x;

end;

if sum=0 then writeln(‘Numărul negativ nu exisţă’)

else

writeln(‘Suma numerelor negative este sum=’,sum);

end.

Sunt date următoarele n numere naturale. Găsiţi numărul maximal.

Program P3.2;

uses crt;

var n,x,max,i : integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi lungimea următoarelor numere n=’);

readln(n);

until n>0;

writeln(‘introdu x=’);

readln(x);

max:=x;

for i:=2 to n do

begin

writeln(‘introdu x=’);

readln(x);

if (x>max) then max:=x;

end;

writeln(‘Numărul maximal este max=’,max);

end.

Sunt date următoarele n numere naturale. Găsiţi numărul maximal din numerele negative.

Program p3_3;

uses crt;

var n,x,max,i:integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi lungimea numărul natural n=’);

readln(n);

until n>0;

max:=0;

repeat

write(‘Introduceţi x=’);

readln(x);

n:=n-1;

until (x<0) o

r (n<=1);

if x<0 then max:=x;

for i:=1 to n do

begin

write(‘Introduceţi x=’);

readln(x);

if (x<0) and (x>max) then max:=x;

end;

if max=0 then write(‘Numărul negativ nu există’)

else

writeln(‘Numărul maximal din numerele negative max:=’,max);

readkey;

end.

Întroduceţi următoarele n numere naturale. Determinaţi de cîte ori alternează şirul din numărul dat.

Program P3_4;

uses crt;

var old,new,f:real;

k,i,n:integer;

begin

clrscr;

repeat

write(‘Introduceţi lungimea numărul natural n=’);

readln(n);

until n>0;

write(‘Introduceţi x=’);

readln(old);

f:=old;

k:=0;

for i:=2 to n do

begin

write(‘Introduceţi x=’);

readln(new);

if (new<>0) and (f=0) then f:=new;

if new*f<0 then

begin

f:=new;

k:=k+1;

end;

old:=new;

end;

if k>0 then

writeln(‘Următorul îsi schimba semnul’, k, ‘odată’)

else

writeln(‘Urmatorul nu-si schimba semnul’);

readkey;

end.

Întroduceţi următoarele numere nenule, 0-sfirsitul enumerării. Determinaţi este oare enumerarea schimbătoare de semn sau nu.

Program P3_5;

uses crt;

var old,new,x:real;

f :boolean;

begin

clrscr;

write(‘Introduceţi x=’);

readln(old);

write(‘Introduceti x=’);

read(new);

f:=true;

repeat

if new*old>0 then f:=false;

old:=new;

write(‘Introduceti x=’);

readln(new);

until new=0;

if f then

writeln(‘Este enumerare schimbătoare de semn’)

else

writeln(‘Nu este enumerare de semn’);

readkey;

end.

Tema 4

Extrageţi intr-un rînd abbccc … zz … z.

Program P4_1;

uses crt;

var i : char;

k,j : integer;

begin

clrscr;

k:=1;

for i:= ‘a’ to ‘z’ do

begin

for j:=1 to k do

write(i);

k:=k+1;

end;

writeln;

readkey;

end.

Extrageţi triunghiul  abc…  z

bc…  z

……   z

Program P4_2;

uses crt;

var i,l : char;

j : integer;

begin

clrscr;

l:=’a';

for j:=1 to 26 do

begin

for i:=’a’ to l do

write(”);

for i:=l to ‘z’ do

write(i);

write;

l:=succ(l);

end;

writeln;

readkey;

end.

Este dat un şir de simboluri. De înlocuit din ’a’ prin ‘aaa’.

Program P4_3;

uses crt;

var str : string;

l,i : integer;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceţi text’);

readln(str);

l:=length(str);

writeln(‘Textul transformat este’);

for i:=1 to l do

if (str[i]=’a') then write(‘aaa’)

else write(str[i]);

writeln;

readkey;

end.

Este dat un şir de simboluri. Ştergeţi din ia toate semnele de punctuaţie.

Program P4_4;

uses crt;

var str : string;

l,i : integer;

m : set of char;

begin

clrscr;

m:=['.',',','!',':',';','?','-'];

writeln(‘Introduceţi text’);

readln(str);

l:=length(str);

writeln(‘Textul transformat este’);

for i:=1 to l do

if not(str[i] in m) then write(str[i]);

writeln;

readkey;

end.

Este dat un şir de simboluri. De schimbat pe toate semnele exclamării pe puncte.

Program P4_5;

uses crt;

var str : string;

l,i : integer;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceţi text’);

readln(str);

l:=length(str);

writeln(‘Textul transformat este’);

for i:=1 to l do

if (str[i]=’!') then write(‘.’);

writeln;

readkey;

end.

Tema 5

Este dat un şir de simboluri. De ividenţiat sub sirul dintre primul si al doilea punct.

Program P5_1;

uses crt;

var s1,str : string;

l,i : integer;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceţi textul’);

readln(str);

s1:=str;

l:=pos(‘.’,s1);

if i<>0 then

begin

delete(s1,1,l);

i:=pos(‘.’,s1);

if i<>0 then

begin

s1:=copy(s1,1,i-1);

writeln(‘Evidenţiaţi şirul dintre primul si al doilea

numar’);

writeln(s1);

end

else

writeln(‘In text este doar un singur punct);

end

else

wrireln(‘In text nu exista punct’);

writeln;

readkey;

end.

Este dat un şir de simboluri. De evidenţiat sub şirul dintre primul si ultimul punct.

Program P5_1;

uses crt;

var s1,str : string;

l,i,j : integer;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceţi textul’);

readln(str);

s1:=str;

l:=pos(‘.’,s1);

j:=i; l:=0;

if i<>0 then

begin

while i<>0 do

begin

delete(s1,1,l);

i:=pos(‘.’,s1);

end;

if i<>0 then

begin

s1:=copy(str,j+1,l-j-1);

writeln(‘Evidentiati sirul primului numar’);

writeln(s1);

end

else

writeln(‘In text este doar un singur punct);

end

else

wrireln(‘In text nu exista punct’);

readkey;

end.

Este dat un şir de simboluri. De evidenţiat sub şirul dintre primul si ultimul punct.

Program P5_2;

uses crt;

var s1,str : string;

l,i,j : integer;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceti text’);

readln(str);

s1:=str;

l:=pos(‘.’,s1);

j:=i; l:=0;

if i<>0 then

begin

while i<>0 do

begin

delete(s1,1,l);

l:=l+i;

i:=pos(‘.’,s1);

end;

if l<>j then

begin

s1:=copy(str,j+1,l-j-1);

writeln(‘Evidentiati sirul primului numar’);

writeln(s1);

end

else

writeln(‘In text este doar un singur punct);

end

else

wrireln(‘In text nu exista punct’);

readkey;

end.

Este dat un şir de caractere până la un punct. Grupul de simboluri intre spatii se scot. De găsit câte cuvinte se încep cu una si aceeaşi litera.

Program P5_3;

uses crt;

var   s1 : string;

k,i,j : integer;

x : char;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceti text’);

readln(s1);

i:=pos(‘.’,s1);

s1:=copy(s1,1,j-1)+”;

k:=0;

repeat

if s1[1]<>”then x:=s1[1];

i:=pos(‘.’,s1);

if i>1 then if x=s1[-1] then k:=k+1;

delete(s1,1,l);

until l=0;

writeln(‘Evidentiati numarul de cuvinte k=’,k’);

readkey;

end.

Este dat un şir de caractere până la un punct. Grupul de simboluri intre spatii se scot. De găsi câte cuvinte conţine trei litere din l.

Program P5_4;

uses crt;

var m,k,l,j : integer;

s1 : string;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceti text’);

readln(s1);

j:=pos(‘.’,s1);

s1:=copy(s1,1,j-1)+”;

m:=0;

repeat

j:=pos(”,s1);

if l>1 then begin

k:=0;

for j:=1 to l-1 do

if s1[j]=’e'then k:=k+1;

if k=3 then m:=m+1;

end;

delete(s1,1,l);

until l=0;

writeln(‘Numarul de cuvinte este k=’,k);

readkey;

end.

Este dat un şir de caractere până la un punct. Grupul de simboluri intre spatii se scot. De verificat daca ea este de la un număr real.

Program P5_5;

uses crt;

var l,k : integer;

s1 : string;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceti text’);

readln(s1);

k:=0; l:=1;

repeat

case s1[l] of

’0′..’9′ :k:=k+(ord(s1[l])-ord(’0′));

”:;

else k:=-1;

end;

i:=i+1

until (s1[l]==’.')or(k<0);

if k mod 5 = 0 then

writeln(‘Esre o cifra zecimala,reala 5′);

readkey;

end.

Tema 6

Se dată o mulţime de numere. De găsit elementul maximal dacă sînt careva elemente maximale. De evidenţiat câte elemente sunt.

Program P6_1;

uses crt;

var mas:array[1..10] of integer;

i,max,k,n : integer;

begin

clrscr;

writeln(‘Introduceţi mărimea şirului n=’);

readln(N);

writeln(‘Introduceţi elementele şirului’);

readln(mas[1]);

max:=mas[1];

k:=1;

for i:=2 to n do

begin

write(‘Introduceţi elementele şirului’);

readln(mas[1]);

if max<mas[i] then

begin

max:=mas[i];

k:=1

end

else

if max = mas[i] then k:=k+1;

end;

writeln(‘Max=’,max, ‘Aceste elemente’, k);

readkey;

end.

Este dată o mulţime de numere. De găsit câte perechi de elemente vecine identice sunt în ea.

Program P6_2;

const m=100;

var mas : array[1..m] of integer;

i,k,n : integer;

begin

readln(n);

k:=0;

for i:=1 to n do

begin

write(‘Introduceţi elementele şirului’);

readln(mas[1]);

end;

for i:=1 to n-1 do

if mas[i]=mas[i+1] then k:=k+1;

writeln(‘Perechile asemenea in şirul elementului este ‘,k);

end.

Este dată o mulţime de numere. De găsit cel mai mare element şi să-l plasăm pe primul loc.

Program P6_3;

const m=100;

var mas : array[1..m] of integer;

i,k,new,n : integer;

begin

write(‘Introduceţi mărimea şirului n=’);

readln(n);

writeln(‘Introduceţi’, n, ‘Şirul elementului’);

for i:=1 to n do

read(mas[i]);

writeln;

new:=mas[n];

k:=n;

for i:=n downto 1 do

if mas[i]>new then

begin

k:=i;

new:=mas[i]

end;

mas[k]:=mas[1];

mas[1]:=new;

for i:=1 to n do

write(mas[i]:4);

writeln

end.

Se cunosc datele despre reuşita a nu mai mult de 27 grupe de studiu(în procente). De evidenţiat cu cît trebuie de ridicat reuşita în cea mai rămasă grupă pentru a atinge nivelul mediu.

Program P6_4;

const m=100;

var mas : array[1..m] of integer;

i,n : integer;

min,sum : real;

begin

write(‘Introduceţi mărimea şirului n=’);

readln(n);

repeat

writeln(‘Introduceţi elementului şirului(%)’);

readln(mas[1]);

until (mas[1]<101)and(mas[1]>0);

min:=mas[1];sum:=min;

for i:=2 to n do

begin

sum:=sum+mas[i];

if min>mas[i] then min:=mas[i];

end;

writeln(‘Dea ridica cea mai înalta grupa’);

writeln(‘Din cel mai jos nivel pe’,(sum/n)-min);

end.

Sunt cunoscute datele despre temperatura medie lunară pe an. De evidenţiat care temperatură a fost cea mai înaltă vara şi cea mai joasă iarna.

Program P6_5;

const m=12;

var mas : array[1..m] of real;

i,n : integer;

min,max : real;

begin

for i:=1 to 12 do

begin

write(‘Introduceţi mărimea şirului’);

readln(mas[i]);

end;

max:=mas[6];min:=mas[12];

for i:=7 to 8 do

if max<mas[i] then max:=mas[i];

for i:=1 to 2 do

if min>mas[i] then min:=mas[i];

writeln(‘Cea mai înalta temperatura vara’, max);

writeln(‘Cea mai joasa temperatura iarna’, min);

end.

Tema 7

Este dată matricea N x M, formată din numere naturale. De găsit cel mai mic element şi poziţia lui dacă sunt mai multe de aceste elemente, de afişat pe ecran poziţiile fiecăruia.

Program P7_1;

Const t;100; s;100;

Var A:array [1..t,1..s] of integer;

n,m,im,jm,i,j,min,k : integer;

begin

write(‘Introduceţi mărimea şirului’);

readln(n);

writeln(‘Introduceţi mărimea şirului’);

readln(m);

for i:=1 to n do

begin

writeln(‘Introduceţi’, m, ‘şiru’l);

for j:’1 to m do

read(a[i,j]);

end;

min:=a[1,1];

im:=1;jm:=1;k:=0;

for i:=1 to n do

for j:=1 to m do

if min>a[i,j] then

begin

k:=1;im:=i;jm:=j;

min:= a[i,j]

end

else

if min= a[i,j] then k:=k+1;

if k=1 then

begin

writeln(’Cel mai mic element este min=’,min);

writeln(’În’, im, ’În rînd’, jm, ’Coloniţă’);

end

else

begin

writeln(’Î n matricea’,k, ’Elementul minimal min =’,min);

for i:=im to n do

for j:=1 to m do

if min=a[i,j] then writeln(’În rând’, i, ’În coloniţaâ,j)

end

end.

Este dată matricea N x M, formată din numere naturale. De a găsi în şiruri cele mai mici elemente din dreapta şi de a găsi poziţia lor.

Program P7_2;

Const t;100; s;100;

Var A:array [1..t,1..s] of integer;

n,m,jm,i,j,min : integer;

begin

write(‘Introduceţi mărimea şirului’);

readln(n);

writeln(‘Introduceţi mărimea şirului’);

readln(m);

for i:=1 to n do

begin

writeln(‘Introduceţi’, m, ‘şirul’);

for j:’1 to m do

read(a[i,j]);

end;

for i:=1 to n do

begin

min:= (a[i,m]);

jm:=m;

for j:=m downto 1 do

if min>a[i,j] then

begin

jm:=j;

min:= a[i,j]

end;

writeln(’În rîndul i=’, i, ’Din dreapta min=’,min);

writeln(’În coloniţa’, jm);

end;

end.

Este dată matricea N x M, formată din numere naturale. De găsit cele mai mici elemente din stânga şi a le pune în prima coloniţă.

Program P7_3;

Const t;100; s;100;

Var A:array [1..t,1..s] of integer;

n,m,jm,i,j,min : integer;

begin

write(‘Introduceţi mărimea şirului n=’);

readln(n);

writeln(‘Introduceţi mărimea şirului m=’);

readln(m);

for i:=1 to n do

begin

writeln(‘Introduceţi’, m, ‘şirul’);

for j:=1 to m do

read(a[i,j]);

end;

for i:=1 to n do

begin

min:= (a[i,1]);

jm:=1;

for j:=1 to m do do

if min>a[i,j] then

begin

jm:=j;

min:= a[i,j]

end;

a[i,jm]:= a[i,1]

a[i,1]:=min

end;

for i:=1 to n do

begin

for j:=1 to m do

write(a[i,j]:4);

writeln

end;

end.

Este dată matricea N x M, alcătuită din litere latine. De aranjat fiecare şir în ordine alfabetică.

Program P7_4;

Const t;100; s;100;

Var A:array [1..t,1..s] of integer;

n,m,i,j,k : integer;

temp:char;

begin

write(‘Introduceţi mărimea şirului n=’);

readln(n);

writeln(‘Introduceţi mărimea şirului m=’);

readln(m);

writeln(’Introduceţi’,m*n, ’litere’);

for i:=1 to n do

for j:=1 to m do

read(a[i,j]);

for i:=1 to n do

begin

for k:=1 to m-1 do

for j:=k to m do

if a[i,k]>a[i,j] then

begin

temp:= a[i,k]

a[i,k]:=a[i,j]

a[i,j]:=temp;

end;

end;

fpr i:=1 to n do

begin

for j:=1 to m do

write(a[i,j]);

writeln

end;

end.

Este dată matricea pătrată N x M, alcătuită din numere naturale, de a o întoarce la 90 de grade împotriva acelor ceasornice şi a extrage rezultatele pe ecran.

Program P7_5;

Const t;100; s;100;

Var A:array [1..t,1..s] of integer;

m,i,j,k : integer;

temp:char;

begin

write(‘Introduceţi lungimea matricei m=’);

readln(m);

writeln(‘Matricea de ieşire’);

k:=1;

for i:=1 to m do

for j:=1 to m do

begin

a[i,j]:=k;

k:=k+1;

if j<m then write(a[i,j]:4)

else writeln(a[i,j]:4)

end;

writeln(’Matricea după întoarcere la 90 de grade’’);

for i:=1 to m do

for j:=1 to m do

begin

b[i,j]:=a[j,m+1-i];

if j<m then write(b[i,j]:4)

else writeln(b[i,j]:4)

end;

end.

Tema 8

Dgukoolfju

Program P8_1;

Var f1,f2 : text;

X : char;

Begin

assign(f1,’c\e\one’);

reset(f1);

assign(f2,’’);

while not eof(f1) do

begin

read(1,x);

write(f2,x+’’+x)

end;

writeln;

close(f1);

close(f2)

end.

Mhfzkrdfdf

Program P8_2;

Var f1 : text;

x : char;

k : integer;

Begin

k:=0;

assign(f1, ’two’);

reset(f1);

while not eof(f1) do

begin

read(f1,x);

if (x=’a’) or (x=’A’) then k:=k+1;

end;

writeln(‚Numărul de litere A:’, K);

closes(f1);

end.

Dtjuetdlofz

Program P8_3;

Var f1 : file of char;

f2 : text;

x : char;

i : integer;

begin

assign(f1, ’two’);

reset(f1);

assign(f2, ’’);

rewrite(f2);

for i:=1 to 2 do

begin

while not eof(f1) do

begin

read(f1,x);

write(f2,x);

end;

writeln;

seek(f1,0)

end;

writeln;

closes(f1);

closes(f2);

end.

K,tzibnhggg

Program P8_4;

Var f1 : file of char;

f2 : text;

x : char;

l,i : integer;

begin

assign(f1, ’two’);

reset(f1);

assign(f2, ’’);

rewrite(f2);

l:=filesize(f1);

while not eof(f1) do

begin

read(f1,x);

write(f2,x)

end;

writeln;

for i:=l-1 downto 0 do

begin

seek(f1,i);

read(f1,x);

write(f2,x)

end;

writeln;

closes(f1);

closes(f2);

end.

Khfkdhztswreh

Program P8_5;

f2 : text;

x : char;

l,i : integer;

begin

assign(f1, ’two’);

reset(f1);

assign(f2, ’’);

rewrite(f2);

k:=-1;

while note of(f1) do

begin

k:=k+1;

read(f1,x);

if x<>’.’ then write(f2,x)

else

begin

seek(f1,k+1);

write(f2,x);

trunca(f1)

end;

end;

writeln;

closes(f1);

closes(f2);

end.

Tema 9

Jhdkzustz

Program P9_1;

const u=100;

Var n,m : integer;

t : array of integer;

procedure tab_in(var l,k : integer);

var i,j : integer;

begin

for i:=1 to l do

beginn

for j:=1 to k do

begin

’);

read(t)

end;

writeln

end

end;

procedure tab_out(var l,k : integer);

var i,j : integer;

begin

for i:=1 to l do

begin

for j:=1 to k do

write(t);

writeln

end

end;

begin

writeln(’Introduceţi mărimea matricii N x M’);

write(’n=’);

read(n);

write(’m=’);

read(m);

tab_in(n,m);

writeln(’Matricea’,m,’x’,m);

tab_out(n,m)

end.

Jhzdddddd

Program P9_2;

var n,m : integer;

function min(i,j : integer) : integer;

begin

if i<j then min:=i;

else min:=j;

end;

begin

writeln(’Introduceţi două numere întregi’);

readln(i,j);

writeln(’min=’,min(i,j));

end.

Fgjjjjjjjj

Program P9_3;

var n : longing;

k : integer;

function min(i,j : longing) : integer;

var s : integer;

begin

s:=0;

repeat

s:=s+n mod 10;

n:=n div 10

until n=0;

num:=s;

end;

begin

write(’Introduceţi un număr intreg n=’);

readln(n);

k:=num(n);

writeln(’Suma cifrelor lor asemănătoare lui’,k);

end.

Ffjjjjjjjjj

Program P9_4;

var a,b,d,k,x,y : integer;

function min(i,j : longing) : integer;

begin

if if i<j then min:=i;

else min:=j;

end;

function min(i,j : longing) : integer;

begin

if if i<j then max:=i;

else max:=j;

end;

begin

repeat

write(’Introduceţi două numere intreg ’);

readln(a,b);

until (a>0) and (b>0);

k:=1;

x:=min(a,b);

y:=max(a,b);

while x<>y do

begin

k:=k+1;

d:=y-x;

y:=max(d,x);

x:=min(d,x);

end;

writeln(’Numărul la pătrat căutat :’,k);

end.

Jhgggggggg

Program P9_5;

var i : integer;

function fib(i,j : integer) : integer;

begin

if i=j then fib:=0;

if (i=1) or (i=2) then fib:=1

else

fib:=fib(i-1)+fib(i-2)

end;

begin

repeat

write(’Introduceţi în ordine numerele întregi i=’);

readln(i);

until i>=;

writeln(i:5,’-Numărul fib corect’,fib(i));

end.

Tema 10

Fjjjjjjjjjjjj

Program P10_1;

uses crt;

var i : integer;

begin

textbackground(2);

clrscr;

delay(1000);

textcolor(0);

for i:=1 to 11 do

begin

textcolor(i+4);

writeln;

write(’’:2*i);

write(’One moment,please…’);

delay(1500);

end;

readln;

textbackground(1);

clrscr

end.

Ddddtttttttt

Program P10_2;

uses crt;

var i,x : integer;

begin

textbackground(1);

clrscr;

x:=1;

delay(1000);

textcolor(0);

for i:=1 to 11 do

begin

if (i<>1) and (i<>9) then textbackground(i);

else textbackground(i+4);

window(x,9,x+5,14);

clrscr;

writeln;

writeln(’?’);

delay(1500);

x:=x+7;

end;

readln;

textbackground(1);

clrscr

end.

Kkkkkkkkkkkkk

Program P10_3;

uses crt;

var i : integer;

begin

textbackground(2);

clrscr;

delay(1000);

for i:=1 to 15 do

begin

textcolor(1+random(15));

window(2*i,i,80-2*i,26-i);

clrscr;

delay(1500);

end;

readln;

textbackground(2);

clrscr

end.

Lllllllll

Program P10_4;

uses crt;

var x,y,i : integer;

begin

textbackground(2);

clrscr;

x:=5;

y:=10;

delay(1000);

for i:=1 to 15 do

begin

x:=x+2;

textcolor(9);

window(x,y,x+18,y+7);

clrscr;

sound(300);

nosound;

delay(500);

nosound;

textcolor(2);

clrscr;

delay(300);

end;

readln;

clrscr

end.

Ttttttttt

Program P10_5;

uses crt;

var x,y,i : integer;

begin

textbackground(2);

clrscr;

x:=30;

y:=2;

delay(1000);

for i:=1 to 15 do

begin

y:=y+1;

textcolor(9);

window(x,y,x+18,y+7);

clrscr;

sound(300);

delay(500);

nosound;

textcolor(2);

clrscr;

delay(300);

end;

readln;

clrscr

end.

Placa grafică sau adaptorul de ecran este componenta hard a calculatorului care asigură gestiunea memoriei şi controlul monitorului video. Driver-ul grafic este componenta soft-ului care comandă placa grafică. Placa grafică tratează ecranul în două moduri:

În regimul text fiecare caracter ce apare la ecran este păstrat în memoria calculatorului în doi octeţi, unul cuprinde codul ASCII al caracterului, iar al doilea culorile, iluminarea, culoarea fonului şi clipirea. În regimul grafic memoria ecranului are un cod pentru fiecare pixel prin care se determină culoarea pixelui.

Zona de memorie ecran pentru memorarea unui ecran se numeşte pagină video. Pagina video care apare la un moment dat pe ecran se numeşte pagină vizibilă. Prelucrarea informaţiei grafice în Pascal este susţinută de modulul Graph.

Modulul Graph pune la dispoziţie circa 90 de proceduri şi funcţii păstrate în fişierul graph.tpu. Utilizarea procedurilor şi funcţiilor grafice este posibilă dacă în partea declarativă uses vom declara modulul graph. Fiecare regim grafic are driver-ul său specific. Tabelul  următor conţine lista regimurilor grafice posibile pentru diferite adaptoare grafice. În prima coloniţă sunt indicare  tipurile de drivere, în a doua – numărul de pixeli de pe ecran, în coloniţa a treia este indicată palitra de culori a regimului dat, în ultima coloniţă sunt indicate numărul de pagini video care se pot încărca simultan în memoria videoadaptorului.

Orice program Turbo Pascal ce conţine prelucrarea informaţiei grafice trebuie să cuprindă:

[like url=http://resurse-educationale.uv.ro/]Iniţializarea regimului grafic se relizează prin procedura InitGraph cu formatul:

InitGraph(var GraphDriver:integer; {tipul adaptorului}

var GraphMode:integer; {regimul grafic}

var DriverPath:string); {calea spre driver}

De exemplu:

procedure ini;

var gd, gm:integer;

begin

gd:=detect;

initgraph(gd,gm,’c:\tp\bgi’);

if graphresult<>grok then halt(1);

end;

Download Modulul Graph

Structura generală  a unui UNIT

Un modul poate fi despărţit în cîteva compartimente: antetul unit-ului, secţiunea de interfaţă, secţiunea de implementare, secţiunea de iniţializare (ea poate să lipsească).

Antetul unit-ului

Antetul modulului puţin se deosebeşte de antetul programului. În modul în locul cuvîntului rezervat Program se utilizează  cuvîntul rezervat Unit. Tot aici pot fi indicate directivele compilatorului.

La alegerea numelui modulului este necesar de luat în consideraţie următoarea latură specifică: vom ţine cont ca numele unit-ului să nu coincidă cu numele căreiva funcţii sau proceduri standarde, cuvînt rezervar sau numele alttui obiect de programare din interiorul programului. La această cerinţă se mai adaugă încă una: numele unit-ului trebuie să corespundă cu numele fişierului în care se păstrează acest unit. Deaceea numele unit-ului nu trebuie să conţină mai mult de opt simboluri.

Secţiunea de interfaţă

Nou spre deosebire de structura unui program este secţiunea de interfaţă. În acest compartiment se descriu toate constantele, tipurile de date şi variabilele, procedurile şi funcţiile accesibile în acest modul pentru a putea fi utilizate în cadrul altor programe externe. Secţiunea de interfaţă conţine toată informaţia, necesară pentru a putea fi accesată de altă programe, descrisă în modulul dat. Orice altă informaţie despre modul pentru a putea fi utilizat nu este necesară.

În secţiunea de interfaţă   este posibil de a face accesibili pentru utilizare module deja create indicînd numele lor în compartimentul uses. După operatorul uses se declară tipurile de date, vatiabilele ce vor fi utilizate la descrierea procedurilor şi funcţiilor descries în acest modul.

Toate procedurile şi funcţiile ce vor putea fi utilizate mai apoi în alte programe sunt descries în secţiunea de interfaţă indicîndu-se numele lor şi parametrii. Textul ca atare al procedurilor şi funcţiilor va fi mai apoi descries în secţiunea de implementare unde se va mai indica încă o dată numele procedurii sau funcţiei.

În practică este posibil şi cazul cînd secţiunea de interfaţă lipseşte aşa cum este indicat în exemplul leer.pas, ce conţine modulul Leer. Acest modul este foarte simplu şi este pur demonstrative.

unit Leer;

INTERFACE

{Acest compartiment este gol}

IMPLEMENTATION

uses crt;

begin

clrscr;

writeln(‘Salut!’)

end.

Secţiunea de implementare

Secţiunea de implementare este compartimentul modulului în care se scrie textul propriu zis al procedurilor şi funcţiilor descries în secţiunea de interfaţă. Procedurile şi funcţiile se descriu exact aşa cum ne-am obişnuit să o facem în programele obişnuite. Tipurile de date şi structura lor sunt inaccesibile pentru cealaltă pasrte a unit-ului şi sunt utilizate numai în secţiunea de implementare. La fel ca şi secţiunea de interfaţă secţiunea de implementare poate să fie vidă.

Secţiunea de iniţializare

Secţiunea de iniţializare reprezintă blocul principal al modulului. Instrucţiunile Indicate în acest bloc se îndeplinesc primele, adică mai întîi se îndeplinesc instrucţiunile din secţiunea de iniţializare a modulului, apoi instrucţiunile ce se conţin între begin şi end al programului Pascal ce utilizează modulul în cauză. De exemplu programul de mai jos exemplu.pas va fi realizat în felul următor: unit-ul Leer.tpu în secţiunea de implementare conţine instrucţiunile clrscr – curăţirea ecranului, apoi writeln(‘Salut!’) – afişează la ecran cuvîntul  Salut după care se va realiza instrucţiunea writeln(‘Program demonstrativ’).

program exemplu;

uses Leer;

begin

writeln(‘Program demonstrativ’)

end.

Pentru a putea utiliza acest unit în alte programe Pascal este necesar de a salva acest unit cu nume_unit.pas, apoi se va compila unit-ul tastînd [F9] (Compile) iar pentru opţiunea Destination se va instala valoarea Disk. În urma acestei operaţii pe disc se va forma fişierul nume_unit.tpu. dacă ve-ţi tasta [Ctrl+F9] atunci după compilare va apărea informaţia Can not run a unit care ne informează că unit-ul nou creat nu se poate realiza desinestătător.

Download Biblioteci in Pascal