<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Blog despre resurse educaţionale din IT &#187; sql</title>
	<atom:link href="http://resurse-educationale.uv.ro/?feed=rss2&#038;tag=sql" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://resurse-educationale.uv.ro</link>
	<description>Cu informatii pentru dezvoltare personala, dar şi pentru studentţi, elevi, profesori, webmasteri, programatori</description>
	<lastBuildDate>Fri, 27 Jan 2012 01:12:50 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.5.1</generator>
		<item>
		<title>TEORIA BAZELOR DE DATE RELAŢIONALE. SQL</title>
		<link>http://resurse-educationale.uv.ro/?p=120</link>
		<comments>http://resurse-educationale.uv.ro/?p=120#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Mar 2011 08:19:08 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Baze de date]]></category>
		<category><![CDATA[baze de date]]></category>
		<category><![CDATA[relatii]]></category>
		<category><![CDATA[sql]]></category>
		<category><![CDATA[tabele]]></category>
		<category><![CDATA[table]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://resurse-educationale.uv.ro/?p=120</guid>
		<description><![CDATA[Modelul relaţional a fost propus de către IBM şi a revoluţionat reprezentarea datelor făcând trecerea la generaţia a doua de baze de date. Modelul este simplu, are o solidă fundamentare teoretică fiind bazat pe teoria seturilor (ansamblurilor) şi pe logica &#8230; <a href="http://resurse-educationale.uv.ro/?p=120">Continue reading <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Modelul relaţional </strong>a fost <em>propus </em>de către IBM şi a revoluţionat reprezentarea datelor făcând trecerea la generaţia a doua de baze de date. Modelul este <em>simplu</em>, are o solidă <em>fundamentare teoretică </em>fiind bazat pe teoria seturilor (ansamblurilor) şi pe logica matematică. Pot fi reprezentate toate tipurile de structuri de date de mare complexitate, din <em>diferite domenii </em>de activitate. Modelul relaţional este definit prin: structura de date, operatorii care acţionează asupra structurii şi restricţiile de integritate. 1) Conceptele utilizate pentru definirea <strong>structurii de date </strong>sunt: domeniul, tabela (relaţia), atributul, tuplul, cheia şi schema tabelei. <em>Domeniu </em>este un ansamblu de valori caracterizat printr-un nume. El poate fi explicit sau implicit. <em>Tabela/relaţia </em>este un subansamblu al produsului cartezian al mai multor domenii, caracterizat printr-un nume, prin care se definesc atributele ce aparţin aceleaşi clase de entităţi. <em>Atributul </em>este coloana unei tabele, caracterizată printr-un nume. <em>Cheia </em>este un atribut sau un ansamblu de atribute care au rolul de a identifica un tuplu dintr-o tabelă. <em>Tipuri </em>de chei: primare/alternate, simple/comune, externe. <em>Tuplul </em>este linia dintr-o tabelă şi nu are nume. Ordinea liniilor (tupluri) şi coloanelor (atribute) dintr-o tabelă nu trebuie să prezinte nici-o importanţă. <em>Schema tabelei </em>este formată din numele tabelei, urmat între paranteze rotunde de lista atributelor, iar pentru fiecare atribut se precizează domeniul asociat. <em>Schema bazei de date </em>poate fi reprezentată printr-o diagramă de structură în care sunt puse în evidenţă şi legăturile dintre tabele. Definirea legăturilor dintre tabele se face <em>logic </em>construind asocieri între tabele cu ajutorul unor atribute de legătură. Atributele implicate în realizare <span id="more-120"></span>legăturilor se găsesc fie în tabelele asociate, fie în tabele distincte construite special pentru legături. Atributul din tabela iniţială se numeşte <em>cheie externă </em>iar cel din tabela finală este <em>cheie primară</em>. Legăturile posibile sunt <em>1:1, 1:m, m:n</em>. Potenţial, orice tabelă se poate lega cu orice tabelă, după orice atribute. Legăturile se stabilesc la momentul descrierii datelor prin limbaje de descriere a datelor (LDD), cu ajutorul restricţiilor de integritate. Practic, se stabilesc şi legături dinamice la momentul execuţiei. 2) <strong>Operatorii modelului relaţional </strong>sunt operatorii din algebra relaţională şi operatorii din calculul relaţional. <strong>Algebra relaţională </strong>este o colecţie de operaţii formale aplicate asupra tabelelor (relaţiilor), şi a fost concepută de E.F.Codd. Operaţiile sunt aplicate în <em>expresiile algebrice relaţionale </em>care sunt cereri de regăsire. Acestea sunt compuse din operatorii relaţionali şi operanzi. <em>Operanzii </em>sunt întotdeauna tabele (una sau mai multe). <em>Rezultatul </em>evaluării unei expresii relaţionale este format dintr-o singură tabelă. Algebra relaţională are cel puţin puterea de regăsire a calcului relaţional. O expresie din calculul relaţional se poate transforma într-una <em>echivalentă </em>din algebra relaţională şi invers. <strong>Calculul relaţional </strong>se bazează pe <em>calculul predicatelor </em>de ordinul întâi (domeniu al logicii) <em>Predicatul </em>este o relaţie care se stabileşte între anumite elemente şi care poate fi confirmată sau nu. <em>Predicatul de ordinul 1 </em>este o relaţie care are drept argumente variabile care nu sunt predicate. <em>Variabila </em>poate fi de tip tuplu (valorile sunt dintr-un tuplu al unei tabele) sau domeniu (valorile sunt dintr-un domeniu al unei tabele). <em>Cuantificatorii </em>(operatorii) utilizaţi în calculul relaţional sunt: universal  şi existenţial . <em>Construcţia de bază </em>în calculul relaţional este expresia relaţională de calcul tuplu sau domeniu (funcţie de tipul variabilei utilizate). Expresia relaţională de calcul este formată din: operaţia de efectuat, variabile (tuplu respectiv domeniu), condiţii (de comparaţie, de existenţă), formule bine definite (operanzi-constante, variabile, funcţii, predicate; operatori), cuantificatori. Pentru implementarea acestor operatori există <em>comenzi specifice </em>în limbajele de manipulare a datelor (LMD) din sistemele de gestiune a bazelor de date relaţionale (SGBDR). Aceste comenzi sunt utilizate în operaţii de regăsire (interogare). După <strong>tehnica folosită </strong>la manipulare, LMD sunt bazate pe: • calculul relaţional (QUEL în Ingres, ALPHA propus de Codd); • algebra relaţională (ISBL, RDMS); • transformare (SQL, SQUARE); • grafică (QBE, QBF). <em>Transformarea </em>oferă o putere de regăsire <em>echivalentă </em>cu cea din calculul şi algebra relaţională. Se bazează pe <em>transformarea </em>(mapping) unui atribut sau grup de atribute într-un atribut dorit prin intermediul unor relaţii. <em>Rezultatul </em>este o relaţie (tabelă) care se poate utiliza într-o altă transformare. <em>Grafica </em>oferă <em>interactivitate </em>mare pentru constrirea cererilor de regăsire. Utilizatorul specifică cerea <em>alegând </em>sau completând un ecran structurat grafic. Poate fi <em>folosit </em>de către toate categoriile de utilizatori în informatică. 3) <strong>Restricţiile de integritate ale modelului relaţional </strong>sunt structurale şi comportamentale. <em>Restricţiile structurale </em>sunt: • <em>Restricţia de unicitate a cheii</em>. Într-o tabelă nu trebuie să existe mai multe tupluri cu aceeaşi valoare pentru ansamblul cheie; • <em>Restricţia referenţială</em>. Intr-o tabelă t1 care referă o tabelă t2, valorile cheii externe trebuie să figureze printre valorile cheii primare din t2 sau să ia valoarea null (neprecizat); • <em>Restricţia entităţii. </em>Intr-o tabelă, atributele din cheia primară nu trebuie să ia valoarea NULL. Cele trei restricţii de mai sus sunt <em>minimale</em>. Pe lângă acestea, există o serie de alte restricţii structurale care se referă la dependenţele dintre date: funcţionale, multivaloare, joncţiune etc. (sunt luate în considerare la tehnicile de proiectare a bazelor de date relaţionale &#8211; BDR). <em>Restricţiile de comportament </em>sunt cele care se definesc prin comportamentul datelor şi ţin cont de valorile din BDR: • Restricţia <em>de domeniu. </em>Domeniul corespunzător unui atribut dintr-o tabelă trebuie să se încadreze între anumite valori; • Restricţii <em>temporare</em>. Valorile anumitor atribute se compară cu nişte valori temporare (rezultate din calcule etc.). Restricţiile de comportament fiind foarte generale se gestionează fie la momentul descrierii datelor (de exemplu prin clauza CHECK), fie în afara modelului la momentul execuţiei. Restricţiile de integritate suportate de Oracle sunt: • NOT NULL nu permite valori NULL în coloanele unei tabele; • UNIQUE nu sunt permise valori duplicat în coloanele unei tabele; • PRIMARY KEY nu permite valori duplicate sau NULL în coloana sau coloanele definite astfel; • FOREIGN KEY presupune ca fiecare valoare din coloana sau setul de coloane defini astfel să aibă o valoare corespondentă identică în tabela de legătură, tabelă în care coloana corespondentă este definită cu restricţia UNIQUE sau PRIMARY KEY; • CHECK elimină valorile care nu satisfac anumite cerinţe (condiţii) logice. Termenul de chei (keys) este folosit pentru definirea câtorva categorii de constrângeri şi sunt: <em>primary key, unique key, foreign key, referenced key. </em> Se consideră că modelul relaţional are o serie de limite cum ar fi: • Simplitatea modelului îl face dificil de aplicat pentru noile tipuri de aplicaţii (multimedia, internet etc.); • Nu asigură o independenţă logică totală a datelor de aplicaţie; • Poate creşte redundanţa datelor</p>
<p><a href="http://resurse-educationale.uv.ro/?attachment_id=122" rel="attachment wp-att-122">Download teza</a>.doc</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://resurse-educationale.uv.ro/?feed=rss2&#038;p=120</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Oracle. Gestiunea Bazelor de Date.</title>
		<link>http://resurse-educationale.uv.ro/?p=106</link>
		<comments>http://resurse-educationale.uv.ro/?p=106#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 11 Feb 2011 14:31:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Baze de date]]></category>
		<category><![CDATA[baze de date]]></category>
		<category><![CDATA[dada base]]></category>
		<category><![CDATA[oracle]]></category>
		<category><![CDATA[sql]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://resurse-educationale.uv.ro/?p=106</guid>
		<description><![CDATA[1. Date, informaţii, cunoştinţe Auzim adesea vorbindu-se despre “Era informaţiilor” sau “societate informaţională” sau “tehnologia informaţiei” însă de multe ori cuvântul &#8220;informaţie&#8221; este folosit fără a înţelege clar sensul acestui cuvânt, diferenţa dintre date, informaţii, cunoştinţe. În general, conţinutul gândirii &#8230; <a href="http://resurse-educationale.uv.ro/?p=106">Continue reading <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
				<content:encoded><![CDATA[<p><strong>1. Date, informaţii, cunoştinţe</strong></p>
<p>Auzim adesea vorbindu-se despre “Era informaţiilor” sau “societate informaţională” sau “tehnologia informaţiei” însă de multe ori cuvântul &#8220;informaţie&#8221; este folosit fără a înţelege clar sensul acestui cuvânt, diferenţa dintre date, informaţii, cunoştinţe.</p>
<p>În general, conţinutul gândirii umane operează cu următoarele concepte:</p>
<ol>
<li><strong>Date</strong> – constau în material brut, fapte, simboluri, numere, cuvinte, poze fără un înţeles de sine stătător, neintegrate într-un context, fără relaţii cu alte date sau obiecte. Ele se pot obţine în urma unor experimente, sondaje etc.</li>
<li><strong>Informaţii</strong> – prin prelucrarea datelor şi găsirea relaţiilor dintre acestea se obţin informaţii care au un înţeles şi sunt integrate într-un context. Datele organizate şi prezentate într-un mod sistematic pentru a sublinia sensul acestor date devin informaţii. Pe scurt informaţiile sunt date prelucrate. Informaţiile se prezintă sub formă de rapoarte, statistici, diagrame etc.</li>
<li><strong>Cunoştinţele</strong> sunt colecţii de date, informaţii, adevăruri şi principii învăţate, acumulate de-a lungul timpului. Informaţiile despre un subiect reţinute şi înţelese şi care pot fi folosite în luarea de decizii, formează judecăţi şi opinii devin cunoştinţe. Cu alte cuvinte, cunoştinţele apar în momentul utilizării informaţiei .</li>
</ol>
<p><strong>2. Colectarea şi analizarea datelor. Modelul conceptual</strong></p>
<p>Primul pas în realizarea unei aplicaţii de baze de date este analiza datelor şi realizarea unei <strong>scheme conceptuale (model conceptual)</strong> al acestor date.</p>
<p>În această etapă sunt analizate natura şi modul de utilizare a datelor. Sunt identificate datele care vor trebui memorate şi procesate, se împart aceste date în grupuri logice şi se identifică relaţiile care există între aceste grupuri.</p>
<p>Analiza datelor este un proces uneori dificil, care necesită mult timp, însă este o etapă absolut obligatorie. Fără o analiză atentă a datelor şi a modului de utilizare a acestora, vom realiza o bază de date care putem constata în final că nu întruneşte cerinţele beneficiarului. Costurile modificării acestei baze de date este mult mai mare decât costurile pe care le-ar fi implicat etapa de analiză şi realizare a modelului conceptual. Modificarea modelului conceptual este mult mai uşoară decât modificarea unor tabele deja existente, care eventual conţin şi o mulţime de date. Ideea de bază a analizei datelor şi construirii modelului conceptual este &#8220;să măsori de două ori şi să tai o singură dată&#8221;.</p>
<p>Informaţiile necesare realizării modelului conceptual se obţin folosind metode convenţionale precum intervievarea oamenilor din cadrul organizaţiei şi studierea documentelor folosite.</p>
<p>Odată obţinute aceste informaţii ele trebuiesc reprezentate într-o formă convenţională care să poată fi uşor înţeleasă de toată lumea. O astfel de reprezentare este <strong><em>diagrama entităţi-relaţii</em></strong>, numită şi <strong><em>harta relaţiilor</em></strong>, sau <strong><em>ERD</em></strong>-ul (<strong>E</strong>ntity <strong>R</strong>elationship <strong>D</strong>iagram). Aceste scheme sunt un instrument util care uşurează comunicarea dintre specialiştii care proiectează bazele de date şi programatori pe de o parte şi beneficiari, pe de altă parte. Aceştia din urmă pot înţelege cu uşurinţă o astfel de schemă, chiar dacă nu sunt cunoscători în domeniul IT.</p>
<p>În concluzie putem sublinia câteva caracteristici ale ERD-urilor:</p>
<p>-       sunt un instrument de proiectare</p>
<p>-       sunt o reprezentare grafică a unui sistem de date</p>
<p>-       oferă un model conceptual de înalt nivel al bazelor de date</p>
<p>-       sprijină înţelegerea de către utilizatori a datelor şi a relaţiilor dintre acestea</p>
<p>-       sunt independente de implementare.</p>
<p>În cele ce urmează vom prezenta principalele elemente care intră în componenţa unui ERD precum şi convenţiile de reprezentare a acestora.</p>
<p><strong>3. Entităţi. Instanţe. Atribute. Identificator unic.</strong><strong> </strong></p>
<p>O <strong><em>entitate</em></strong> este un lucru, obiect, persoană sau eveniment care are semnificaţie pentru afacerea modelată, despre care trebuie să colectăm şi să memorăm date. O entitate poate fi un lucru real, tangibil precum o clădire, o persoană, poate fi o activitate precum o programare  sau o operaţie, sau poate fi o noţiune abstractă.</p>
<p>O entitate este reprezentată în ERD printr-un dreptunghi cu colţurile rotunjite. Numele entităţii este întotdeauna un <em>substantiv la singular</em> şi se scrie în partea de sus a dreptunghiului cu <em>majuscule</em></p>
<p><em><a rel="attachment wp-att-107" href="http://resurse-educationale.uv.ro/?attachment_id=107">Oracle1</a>.doc</em></p>
<p><em><a rel="attachment wp-att-108" href="http://resurse-educationale.uv.ro/?attachment_id=108">Oracle2</a>.doc</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://resurse-educationale.uv.ro/?feed=rss2&#038;p=106</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
